1. Prefaţă
2. Evaluarea somato-psichică a copilului
3. Anamneza. Examenul clinic obiectiv. Elaborarea diagnosticului
4. Semiologie pediatrică practică
5. Constante biologice
6. Alimentaţia sugarului şi a copilului
7. Patologia comună a copilului
8. Patologia de excepţie a copilului - partea I
9. Patologia de excepţie a copilului - partea a II-a
10. Prevenirea erorilor de diagnostic
11. Puericultură - screening la sugar
12. Vaccinologie. Contraindicaţii. Reacţii adverse
13. Antibioticoterapie practică
14. Sindromatologie
15. Intervenţii chirurgicale neurgente. Vārsta optimă pentru intervenţie
16. Deontologie profesională
 
 
 

5.               SEMIOLOGIE PRACTICĂ.. 40

5.1........ ABDOMEN MĂRIT-CAUZE INTRAABDOMINALE. 40

5.2........ ABDOMENUL CRESCUT ĪN VOLUM... 40

5.3........ ABDOMEN ACUT. 41

5.4........ ACROCIANOZĂ.. 42

5.5........ LIMBA-SEMIOLOGIA.. 42

5.6........ ADENOPATII-ADENOMEGALII 43

5.7........ ADINAMIE-TULBURĂRI DE SENZORIU- STARE DE INCONŞTIENŢĂ.. 44

5.8........ ANXIETATE. 45

5.9........ ARTRALGII-EXTREMITĂŢI 45

5.10...... CAVITATEA BUCALĂ-EXAMENUL OBIECTIV.. 46

5.11...... CEFALEEA.. 47

5.12...... CIANOZA.. 48

5.13...... CREŞTEREA APETITULUI 48

5.14...... DENTIŢIA ĪNTĀRZIATĂ.. 49

5.15...... DIATEZELE-ANOMALII CONSTITUŢIONALE. 49

5.16...... DIMINUAREA APETITULUI 50

5.17...... DISPNEEA.. 50

5.18...... DUREREA ABDOMINALĂ LA COPIL. 52

5.19...... DURERI TORACICE. 54

5.20...... DURERILE ABDOMINALE LA SUGAR.. 55

5.21...... EDEME LA COPIL. 55

5.22...... ENCONPRESIS. 56

5.23...... EPICANTUS. 57

5.24...... EXAMENUL NEUROLOGIC.. 57

5.25...... EXANTEME. 58

5.26...... FEBRĂ.. 59

5.27...... FIMOZA.. 59

5.28...... FOAIA DE OBSERVAŢIE. 60

5.29...... FORME CLINICE DE TUSE. 62

5.30...... GINECOMASTIE. 62

5.31...... HEMORAGII CUTANATE. 63

5.32...... HIPERPIGMENTAŢII 63

5.33...... ICTERUL LA COPIL. 64

5.34...... INCONTINENŢĂ URINARĂ.. 65

5.35...... MACROGLOSIE. 66

5.36...... MEGACEFALIE. 66

5.37...... MENORAGIE. 66

5.38...... MENSTRE  NEREGULATE. 67

5.39...... MICROCEFALIE. 67

5.40...... MICROFTALMIE. 68

5.41...... MICROGNAŢIE. 68

5.42...... NISTAGMUSUL ŞI PTOZA PALPEBRALĂ.. 69

5.43...... OBOSEALA.. 69

5.44...... PECTUS CARINATUM... 70

5.45...... PECTUS EXCAVATUM... 70

5.46...... RETENŢIE  ACUTĂ DE URINĂ                             70

5.47...... SEMIOLOGIE GENETICĂ LA COPIL. 71

5.48...... TULBURĂRILE DE SOMN LA COPIL. 73

5.49...... TULBURĂRI DE VORBIRE. 73

5.50...... TULBURĂRI DE DEGLUTIŢIE. 74

5.51...... VĂRSĂTURILE LA COPIL. 74

5.       SEMIOLOGIE PEDIATRICĂ PRACTICĂ

5.1.    ABDOMEN MĂRIT-CAUZE INTRAABDOMINALE

1 – Meteorismul abdominal-poate fi prezent īn perioada neonatală

- se datorează īn general invaziei bacteriene rapide

            - stenoze

            - aerofagia sugarului neuropatic

- pseudodispepsia sugarului exsudativ/colici abdominale, creşterea acizilor de fermentaţie; īn asemenea cazuri trebuiesc evitaţi hidrocarbonaţii īn exces

            - meteorism foarte pronunţat īn enterite, febră tifoidă, infecţii cu enteroinvazivi

2 – Perturbări īn circulaţia limfatică a intestinelor

            - malformaţii congenitale pot produce stază limfatică

            - celiachie, mucoviscidoza, pot produce frecvent -staza intestinală cu pseudo-ascită

            - īn toxicozele cu hipermotilitate lichidele pierdute endoluminal stagnează īn intestine

3 – Creşterea cantitativă a fecalelor

            - constipaţii cronice

            - megacolon congenital

 

5.1.1.                            AFECTĂRILE  EXTRALUMINALE ALE INTESTINELOR

 

1 - Ascita-incidenţa la orice vārstă

            - fiziopatologic: stază, aderenţe, sindroame de compresiune, tumoari, peritonitele, traumatisme

            - alte cauze-cirozele, stările de hipoproteinemie, insuficienţă cardiacă sau renală

            - macroscopic poate fi cu conţinut bilios, sanguinolent, purulent, chilos

- de fiecare dată trebue decis dacă este vorba de exudat sau transudat-conţinut de proteine, RIVALTA pozitiv sau negativ

2 - Hepatomegalie-Splenomegalie-Hepato-splenomegalie

            - cauzele-bolile infecţioase, afecţiunile aparatului cardio-vascular, ale sistemului hematopoetic, tezaurismozele, formaţiuni tumorale, malformaţii congenitale, etc

3 - Afecţiunile aparatului uro-renal

            - tumorile renale /tumora WILLMS

            - malformaţii congenitale, rinichi polichistic, hidronefroza

4 - Poliserozitele

            - ascita după inflamaţiile peritoneului, pericardului şi a pleurei, bolile auto-hetero imune, tbc, .

5 - Tumorile peritoneale şi mezenteriale

6 - Pneumo-peritoneu

-         complicaţii după intervenţii chirurgicale

-         perforaţii spontane intestinale

-         traumatisme, defecte musculare de altă natură

 

5.2.    ABDOMENUL CRESCUT ĪN VOLUM

 

- Este considerat ca o problemă frecventă şi cu diagnostic diferential dificil

CAUZELE

            1 - creşterea peretelui abdominal- adipozitate, elefantiază congenitală, sindrom MILROY

            2 - Scăderea tonusului musculaturii abdominale- īn cazuri de hipopotasemie, īn cadrul enterocolitelor şi stărilor toxice, sindrom de pierdere de potasiu prin rinichi, sindromul BARTTER

3 - Alte cauze mai rare de hipotonia musculaturii peretelui abdominal-sindromul MARFAN, OBRINSYKI, EHLERS-DANLOS, FORMELE SEVERE A DIASTAZELOR ABDOMINALE, rahitism, hipotireoză, atrofiile spinale, miotonia congenitală, pareze cerebrale, stările post-operatorii, sindrom PRUNE BELLY

            4 - Formaţiuni tumorale, procese inflamatorii, infiltrative ale peretelui abdominal

            5 - nu sunt incluse cauzele endoabdominale ale abdomenului mărit īn volum

 

5.3.    ABDOMEN ACUT

1 - Debutează brusc şi evoluează īn general spre stare catastrofală a copilului

2 - De obicei este vorba de afecţiunea unui organ abdominal, dar poate fi vorba şi de drame vasculare

      abdominale

3 - Īn majoritatea covārşitoare a cazurilor se impune intervenţia chirurgicală

4 – Temporizarea sau neaplicarea acestor intervenţii produc prăbuşirea sistemului cardio-circulator, respirator şi a metabolismului

 

SIMPTOMATOLOGIA

            -durerie abdominale violente şi treptat crescānde

            -peritonită generalizată

            -apărare musculară abdominală

            -meteorism abdominal

            -creşterea sau absenţa zgomotelor intestinale

 

SIMPTOME GENERALE

            -vărsături

            -oprirea tranzitului intestinal

-stare de şoc: tahicardie, absenţa pulsului arterial radial, prăbuşirea tensiunii arteriale

            -tegumente umede şi reci

            -facies suferind -facies peritoneal

            -scăderea diurezei

            -tulburări de sensoriu

 

NOU-NĂSCUT

Malformaţii congenitale

 

Ocluzii intestinale

 

Peritonitele

 

Ileus meconial

 

Stare septică

 

Traumatism obstetrical

SUGAR

Apendicita

 

Hernie īncarcerată

 

Invaginaţie

 

Malrotaţie intestinală

 

Volvulus /ocluzie arterio-mesenterială/

 

Peritonita

 

Enterocolite bacteriene

 

Pielonefrita

 

Diverticul MECKEL

 

Boala HIRSCHPRUNG

COPIL PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR

Apendicita acută

 

Limfadenite mezenteriale

 

Peritonite

 

Gastro-enterită toxică

 

Acetonemia

 

Purpura SCHONLEIN HENOCH

 

Mialgia epidemică

 

Hernia īncarcerată

 

Traumatism abdominal-acoperit

 

Invaginaţie

 

Boala HIRSCHPRUNG

 

Verminoză intestinală

 

Coprostază

 

Coxite sau alte infecţii coxo-femurale

 

Volvulus

 

Anexite

 

Pancreatitele acute, pseudochiste pancreatice

 

Boala CROHN

 

Ulcer gastric sau duodenal

 

Litiază urinară sau biliară

 

Hematocolpos

 

Pielonefrita

LA TOATE VĀRSTELE

Peritonita-acidocetoza

 

Perforaţie gastrică sau intestinală

 

Ileus paralitic-hipokalemia

 

Apendicita acută

 

Hernie īncarcerată

 

Stare de şoc

 

Pneumonia toxică

 

Traumatisme abdominale-acoperite

[DUPĂ SCHULER]

 

5.4.    ACROCIANOZĂ

 

CIANOZĂ PERMANENTĂ,UNIFORMĂ,INDOLORĂ,DE INTENSITATE ŞI TENTĂ VARIABILĂ,LOCALIZATĂ LA EXTREMITĂŢI..

- Tegumente reci şi umede, nu există tulburări trofice

- Dispare lent la presiune locală

- Capilarografia şi oscilografia arată rezultate normale.

- Este un acrosindrom de tip cronic care se deosebeşte de sindromul RAYNAUD, prin absenţa crizelor

 sincopale

ETIOLOGIE

1 – Formă clinică pură-esenţială: tulburare constituţională a sistemului neurovegetativ

             -debutează precoce, prepubertar, avānd caracter familial

             -se accentuează la frig şi tulburări vasomotorii

             -se mai notează tulburări neuropsihice, copil introvertit, timid, uneori cu manifestări schizoide

            -băieţii au aspect acromegaloid, fetele au aspect chingoid

            -sindromul se dezvoltă pe teren de iritabilitate neuro-vegetativă, psihoreactivă

2 – Forma clinică secundară-este o acroasfixie prin stază venoasă /varice /

 

5.5.    LIMBA-SEMIOLOGIA

1-MACROGLOSIE

            -hipotireoza

            -sindrom DOWN

            -edem alergic

            -hemangiom, limfangiom

            -chisturi, abcese

2-PSEUDOMACROGLOSIE

            -procese īnlocuitoare de spaţiu la nivelul planşeului bucal şi bazei limbii/limfangioame,

 Hemangioma,chisturi,chisturi dermoide.

            -anomalii de vecinătate-sindrom PIERRE –ROBIN

3-MODIFICĂRI ALE SUPRAFEŢEI LIMBII

            -limba saburală-“oglinda mucoasei digestive afectate

            -limba uscată/deshidratare respiraţie orală, uremia, insuficienţă circulatorie, sindrom SJOGREN

            -limba zmeurie/scarlatina/

             -limba geografică/diateza limfatică/

             -limba scrotală sau plicaturată/trăsătura dominantă/

             -depozitul lingual din candidiaza

             -limba neagr㠓păroasă”/micoză, antibioterapie/

4-FASCICULAŢII ALE FIBRELOR MUSCULARE/sac cu vermin/

             Īn atrofie musculară spinală progresivă, paralizie bulbară progresivă

.

 

5.6.    ADENOPATII-ADENOMEGALII

 

HIPERPLSIA RELATIVĂ A ŢESUTULUI LIMFATIC la copil atinge apogeul īn jur de 10-14 ani

- Ca o consecinţă directă se semnalează faptul că reacţiile limfatice sunt mai rapide, mai pronunţate, mai extinse ca la adult

- Orice adenopatie la copil trezeşte la părinţi fobia unei boli maligne

- La nou-născut orice adenopatie este patologică

- La copilul de vārsta de 2 ani şi la copilul sănătos se pot percepe adenopatii īn general cervicale (90%) Caracterul acestor adenopatii: sunt de consistenţă moale, nedureroase, nu depăşesc diametrul de 1 cm şi nu prezintă nici-un semn local de inflamaţie acută- cu toate că din punct de vedere patogenetic sunt legate de o infecţie locală sau generalizată, considerānd-o ca o reacţie inflamatorie tranzitorie

 

MĂSURILE DE PRIMĂ URGENŢĂ SUNT URMĂTOARELE

- Stabilirea faptului că īntradevăr este vorba de o adenopatie veritabilă: se exclud chistele dermoide, branchiogene, ductus thyreoglossus, coasta cervicală, tumori benigne, fibrom, lipom, hemangiom, neurofibromatoză, celulită dentogenă, abcese, microabcese, higroma coli congenitum

                                  

CAUZELE MAI FRECVENTE ALE ADENOMEGALIEI SAU ADENOPATIEI

1 - Cea mai frecventă cauză este o infecţie locală sau generalizată- īn aceste situaţii tumefierea poate fi considerată ca o reacţie imunologică sau participarea directă a procesului inflamator

2 - Una din simptomele procesului autoimun

3 - Existenţa unei boli maligne: HODGKIN, leucemie, HIV, tezaurismoze, etc.

4 - Hiperplazia limfatică generalizată

 

CARACTERE CLINICE

A – LIMFADENITĂ ACUTĂ LOCALĂ UNILATERALĂ

            -dispoziţie de vārstă-1-5 ani

            -localizarea cea mai frecventă este cervicală, mai rar inghinală, popliteală, axilară

            -etiologie exclusiv de tip inflamator

-agenţi patogeni: stafilococc aureu, streptococc beta-hemolitic, anaerobii, micobacterii, mai rar pneumococc, hemophilus influenzae, v.citomegalic, toxoplasmoza, yersinia, candidozele, cri du chat, etc.

-Inflamaţiile acute sunt diagnosticate pe baza simptomelor clinice generale, locale, laborator

B – LIMFADENITELE ACUTE BILATERALE

            - apanajul vārstei şcolare

            -localizare cervicală

            -frecvent localizarea poate fi submandibulară

            -īn majoritatea cazurilor este expresia unei tonsilo-faringite

            -īn caz de localizare inghinală: infecţii urogenitale, infecţiile regiunii anale

            -īn asemenea infecţii īn primul rānd ne gāndim la etiologia virală

C – LIMFADENOPATII LOCALE SAU GENERALIZATE SUBACUTE SAU

              CRONICE

            -faţă de cele acute sunt mai rare

            -incidenţa la toate vārstele copilăriei

            -īn patogeneză figurează reperul inflamator, localizare-cervicală, axilară, mai rar supraclaviculară şi inghinală, pot fi şi generalizate

D – ADENOPATII PROLIFERATIVE MALIGNE

            -caracteristici clinice

            -creşterea īn volum a ganglionilor, īn mod treptat

            -ganglionii crescuţi īn volum persistă ca dimensiuni, nu retrocedează

            -nu prezintă semne locale de inflamaţie acută

            -apar semnele de suferinţă generale ca: oboseala, adinamia, subfebrilităţi de origine

             neidentificată

            -paloarea tegumentelor, anemie progresivă

            -īn unele cazuri exantheme de diferite feluri

            -eventual hemoragii cutanate

 

FORME CLINICE MAI REPREZENTATIVE ŞI CARACTERE CLINICE

1-Hiperplaziile reactive

- etiologia īn majoritatea cazurilor ramāne necunoscută / infecţii virale, EPSTEIN BARR, KAWASAKI, boala serului, colagenoze, etc

            - aceste forme īn majoritatea cazurilor remit spontan după un anumit timp, dar nu sunt

rare acele cazuri cānd se generalizează-ne putem gāndi şi la un limfom malign -urmărirea īn timp a cazurilor este obligatorie.

2-Granulomatoazele

            - se īncadrează: toxoplasmoza, histiocitoza, tularemia, infecţia TBC, sarcoidoza BOECK, lues, (localizarea ganglionilor-supraclavicular, cubital, ganglionii limfatici sunt fixaţi, mai puţin mobili, aderenţi īntre ei, simptomele generale sunt prezente

3-Neoplazii

            -HODGKIN, NON HODGKIN, limfoame, leucemia, neuroblastoame, cu localizare

supraclaviculară, cubitală, sunt fixşi şi aderenţi

4-Infecţiile cronice

            -bacteriene, micotice, virale cu evoluţie prelungită

            -antibioterapia de primă alegere sau ţintită īn general rezolvă problema infecţiei

 

RECUNOAŞTEREA ADENOPATIILOR SUBACUTE SAU CRONOCE PRESUPUNE O ACTIVITATE MEDICALĂ MAI LABORIOASĂ, FOLOSIND MIJLOACE PARACLINICE DE FINEŢE

 

 

5.7.    ADINAMIE-TULBURĂRI DE SENZORIU-INCONŞTIENŢĂ

-

   

 

- Tulburarea minimă a stării generale a copilului este ADINAMIA, APATIA

- Scăderea mobilităţii copilului, a activităţii fizice şi psihice, sunt primele semne ale stării febrile, a unei boli infectioase, a unei afecţiuni cronice, a epuizării fizice sau psihice a copilului

- Starea de inconştienţă nu este legată īntotdeauna de o afecţiune a sistemului nervos central: se

  analizează profunzimea, durata şi cauza care īntreţine

 

CAUZELE CELE MAI FRECVENTE ale tulburărilor de senzoriu:

-febra, infecţii producătoare de endotoxină

-bolile metabolice, deshidratările, hiperhidratările, hiper sau hipoglicemia, uremia, coma hepatică

-intoxicaţiile acute: medicamente, plante, alte substanţe otrăvitoare

-tulburările funcţionale sau organice ale sistemului nervos central: infecţii, traumatisme, tumori, hemoragii, stările după grand mal

GRADAŢIA CLINICĂ A TULBURĂRILOR DE SENZORIU-

            - somnolenţă

            - letargia

            - stare de stupor

- stare comatoasă

 

5.8.    ANXIETATE

 

- PRESENTIMENT MORBID, senzaţie subiectivă neplăcută de nesiguranţă pe care o are un individ īn faţa unei situaţii ameninţătoare, caracterizată prin frică, senzaţia unui pericol iminent şi inevitabil.

ETIOLOGIA

1 - Relaţii anormale părinţi-copii, rezultă de obicei din oboseală, angrenarea exagerată a părinţilor īn activităţi profesionale, sau boala unuia dintre ei

-          Relaţiile de tip nevrotic īn familie sunt greu detectabile.

-          Un climat nesănătos īn familie, combinat cu atitudini de impulsivitate

-          Atitudine hiperprotectivă a unor părinţi, īn special la primul născut

2 - Lipsă de afecţiune maternă-sugarul este foarte sensibil la manevre neexperimentate sau lipsă de ataşament a persoanei care-l īngrijeşte

3 - De separare-īntre 6 luni şi 4 ani copilul poate prezenta tulburări de comportament la despărţirea de

 mamă, tată, bunici, fraţi. Copilul percepe această despărţire ca pe un stress

4 - De privaţiune-moartea unei persoane apropiate-cu elemente amenintăţoare de viaţă, integritate corporală sau sănătate /accident rutier, boală īndelungată, operaţie

 

Copilul devine anxios-nu doreşte să meargă la şcoală sau grădiniţă

 

FORME CLINICE

1 - La SUGAR-ţipete excesive, somn neliniştit, agitaţie, dezinteres pentru alimentaţie, vărsături postalimentare, ruminaţie.

2 - La COPIL de 2-3 ani-hiperactivitate asociată cu logoree, suptul degetelor, roşul unghiilor, micţiuni frecvente, enurezis, somn dezordonat

3 - Copil ŞCOLAR-refuzul de a merge la şcoală-tachicardie, cefalee, anorexie-pentru aceste simptome copilul este considerat bolnav. Uneori copilul prezintă vărsături matinale, care să argumenteze

   refuzul de a merge la şcoală. La fel poate prezenta ticuri, clipiri, grimase faciale, ridicarea umerilor, īntoarcerea ritmică a capului

4 - PUBERTATE- poate fi resimţită ca un stress, cu tulburări emoţionale tranzitorii

 

5.9.    ARTRALGII-EXTREMITĂŢI

 

- UNA DIN CELE MAI FRECVENTE ACUZE ĪN PATOLOGIA COPILULUI-

- Sunt īn legătură cu afecţiunile osoase, musculare, articulare, vasulare, nervoase periferice-din punct de vedere funcţional sau organic

 

-FORME CLINICE MAI IMPORTANTE

 

1 – DURERI MUSCULARE-febră musculară, oboseală, ruptură musculară, hernie musculară, hematom subfascial, abces, miozita, tulburări metabolice, boli metabolice, cauze psihice, cauze statice şi fizice traumatice

2 – DURERI OSOASE-traumatisme, fracturi, leziuni traumatice periostale, inflamaţii, infecţii, exostozele, osteomalacia, osteoporozele, tumori, leucemia, dureri de creştere

3 – DURERILE VASELOR ŞI A NERVILOR PERIFERIC: flebita, arteritele de etiologii diverse, ocluziile vasculare, angioamele, varice, neuritele, radiculita, nevralgiile, neurinoame, sindroame de compresiune de diferite etiologii

4 – DURERILE ARTICULARE

-sunt diferite īn raport cu articulaţia afectată

            -cauzele cele mai frecvente-ligamente, leziunile traumatice ale suprafeţelor articulare, entorse, fracturi, sinovite, bursite, artritele reumatice sau de alte etiologii, procese reumatoide

            -diatezele hemoragice, hematoame de altă natură, colecţie de lichid intraarticular, laxitate ligamentară, tumoari, osteomielite īnvecinate articulaţiilor, afecţiuni osoase sistemice, suprasolicitare

 

ĪN CADRUL DIAGNOSTICULUI ETIOLOGIC AL DURERILOR ARTICULARE SUNT DECISIVE URMĂTOARELE:

 

            - anamneză precisă

            - examenul clinic obiectiv foarte minuţios

            - observaţia bolnavului

            - pe lāngă examinările de laborator de rutină se impune executarea radiografiei, echografiei, a

              biopsiei

            - colaborarea interdisciplinară obligatorie

 

5.10.    CAVITATEA BUCALĂ-EXAMENUL OBIECTIV

 

-EXAMINAREA SE FACE LA TERMINAREA CONSULTAŢIEI (copilul este stresat cu ocazia examenului medical)

            - inspecţia buzelor: netede, intacte, fără leziuni exterioare vizibile, culoarea-cianotică, palidă, cenuşie

            - suprafaţa limbii: netedă, cu proeminenţe, brăzdată, īncărcată, dimensiunile, funcţiile motrice

            - dantura: numărul dinţilor, ordinea cronologică, forma, prezenţa cariilor, dantura patologică

            - gingiile: starea normală sau nu, cu sau fără leziuni vizibile, tumefierea, segmentul gingivo-bucal, suprafaţa sublinguală, limfadenită sublinguală, ulcer sublingual, frenulum linguae

            - cerul gurii: integritatea, starea mucoaselor, vascularizaţia, prezenţa eventualelor exanteme, pata KOPLIK, manifestări hemoragice, starea orificiului intern a canalului STENON

            - bolta palatinală: simetria, herpangina, dimensiunile uvulei şi aşezarea ei (devierea, dublura)

            - amigdalele: simetria, abces retro sau peritonsilar, dimensiunile, suprafaţa, calitatea formaţiilor de acoperire

            - faringe: peretele posterior: starea de granulaţie, calitatea secreţiei dacă este, proeminenţa peretelui posterior (abces retofaringian)

            - De regulă īn caz de epiglotită acută sau acutissimă apăsarea puternică a rădăcinii limbii poate produce sufocare.!!!

 

 

5.11.    CEFALEEA

 

- CAUZELE POT FI-:

            -extracraniene

            -iintracraniene

- Din punct de vedere etiologic se semnalează un polimorfism impresionant

- Poate fi asociată cu: -infecţii de diferite etiologii, respiratorii, gastrointestinale, urinare, etc.

- Cauzele intracraniene: -cefalee vasomotorie, migrena, hipoglicemia, sindrom de hipertensiune intracraniană

- Cauzele extracraniene-vezi capitolele care urmează

- Īn mod frecvent este īn legătură cu:

            -tulburări de vedere -cefalee bilaterală simetrică, incidenţă mai mult īnainte de masă la şcoală

            -īn cazuri de suprasolicitare psihică, atenţie susţinută la şcoală, activităţi care reclamă concentrare psihică intelectuală susţinută

            -urmărirea nemăsurată a programelor de televiziune

 

DETERMINAREA ACUITĂŢII VIZUALE ESTE ELEMENTUL DETERMINANT

            -Tulburări de ACOMODARE-suprasolicitarea musculaturii globului ocular

            -Forme incipiente de -iritis-cefalee de intensitate variabilă, cu caracter generalizat, care pānă la urmă se localizează la globul ocular; se accentuează la lumină

            -SINUZITELE: cefalee cu caracter difuz, cu exacerbări intermitente, īn unele cazuri cu localizare frontală dar poate fi cu caracter migrenoid-NE ORIENTEAZĂ vocea nazonată, facies adenoidian, radiografia poate fi de aspectul unei sinuzite patente, nu este obligatorie

            -MALFORMAŢII CONGENITALE ALE COLOANEI CERVICALE

                        -osteocondroze

                        -necroza aseptică a vertebrelor cervicale

                        -inflamaţia vertebrelor cervicale-/SCHEURMANN /

                        -artrita reumatoidă

                        -hernie de disc cervical

                        -trebuie să ne gāndim şi la traumatisme sau febră musculară

                        -CARACTERE CLINICE: poziţia fixată a coloanei cervicală, dureri cu iradire īn

                                                                 regiunea supraorbitală

                        -Probleme asemănătoare pot ridica limfadenitele occipitale şi cervicale, abcese

                         retrofaringiene

            -CEFALEE CU CARACTER NEVRALGIC

                                   -se poate īntālni şi la copii

                                   -cel mai frecvent īn sinuzite care ating şi zona trigeminală

                                   -NEVRALGIE OCCIPITALĂ -īn caz de atingere a plexului cervical / C1-C4 /

                                   -NEVRALGIE FACIALĂ CRONICĂ-īn caz de otite, otomastoidite, sau carii

                                                                                              dentare

                                   -SINDROMUL GRADENIGO - īn afecţiuni auriculare de tip inflamator: otite otomastoidite; caracterul durerilor este violent, cu localizare frontală, parietală, occipitală. Īn caz de mastoidită durerile sunt semnalate īn orbită, simultan poate fi īnsoţită şi de pareză facială pe aceaşi parte

            -CAUZE DE MEDIU: nu sunt rare la cefalea extracraniană; toată ziua īn mediu īnchis īn colectivităţi cu program prelungit, fără aer proaspăt, poluat, şi nu rareori iritant psihic

                        Toate acestea pot evolua pe un fond ANEMIC

 

 

-DIAGNOSTICUL CEFALEELOR-simptome generale şi locale, teste de laborator, ex neurologic,

 audiometria, ex oftalmologic, radiografia craniană, C.T.

 

SE CONSIDERĂ EVIDENT CĂ TRATAMENTUL NU POATE FI DECĀT ETIOLOGIC

 

5.12.    CIANOZA

 

- COLORAŢIE ALBASTRĂ-VIOLACEE A TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR-

 

1-CIANOZA CENTRALĂ-DEFICIT DE SATURAŢIE DE OXIGEN ĪN SĀNGE

            -insuficienţă respiratorie de tip obstructiv sau restrictiv

            -comunicare anormală īntre circulaţia arterială şi venoasă

            -bolile structurale de inimă

            -cianoza hepatogenă este o eventualitate rară

            -deviaţii anormale de haemoglobină -methemoglobinemie congenitală

            -forme de hemoglobină anormală structural

            -forma enzimopatică

            -methemoglobinemii dobāndite

            -cianoză enterogenă: alimente bogate īn nitriţi (spanac, morcovi, salate)

            -medicamente methemoglobizante: fenacetina, clorochina, benzocaina

            -toxice methemoglobizante: anilina, cloraţii de sodiu, de potasiu, fericianura de potasiu, etc.

2-CIANOZA PERIFERICĂ apare īn insuficienţă circulatorie datorită īncetinirii fluxului sanguin

            -cianoza este localizată la extremităti, tegumentele sunt reci -testul LEWIS este pozitiv: īn segmentul īncălzit cianoza dispare

            -apare īn stări de colaps-toxi-infecţios, hipovolemic, stări de deshidratare

3-PARTICULARITĂŢILE ETIOLOGICE ALE CIANOZEI LA NOU-NĂSCUT

            -boli structurale ale inimii cu şunt dreapta-stānga-flux pulmonar redus: tetrada FALLOT atrezia arterei pulmonare, atrezie de tricuspidă, stenoză pulmonară severă, boala EPSTEIN

            -flux pulmonar crescut: transpoziţie de vase mari, ventricolul stāng hipoplazic, coarctaţie de aortă tip preductal, trunchi arterial comun, DSV larg, persistenţa canalului arterial

            -insuficienţă cardiacă gravă

-insuficienţă respiratorie

            -boli pulmonare primitive cu hipoventilaţie alveolară, bloc alveolocapilar, sindrom de aspiraţie a lichidului amniotic, sindrom de membrană hialină, pneumonii diverse, sindrom MIKITY-WILSON, displazii bronhopulmonare

            -cauze mecanice care interferează ventilaţia pulmonară: emfizem lobar, hernie diafragmatică, pneumotorax, pneumomediastin, malformaţii ale cutiei toracice, inele vasculare, fistule eso-traheale, chist bronhogen, atrezie choanală, sindrom PIERRE ROBIN, mase mediastinale tumorale

            -CLINIC domină stridor şi tiraj intercostal

            -hipertensiune pulmonară primitivă, persistenţa circulaţiei fetale, pneumocistis carini

4-BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL īnsoţite de hipoventilaţie pulmonară

            -hemoragie intracerebrală

            -hemoragie subdurală

            -meningite, meningo-encefalite

            -CLINIC domină perioade de apnee, alternānd cu bradipnee şi respiraţie normală

5-ŞOC SEPTIC-SEPTICEMIA

6-ALTE CAUZE: tranfuzii materno fetale, hipoglicemia, methemoglobinemie

 

 

5.13.    CREŞTEREA APETITULUI

 

-CAUZELE MAI FRECVENTE

            -obiceiuri familiale /grand mangeur/

            -constituţionale, (familii, generaţii prezintă apetit crescut)

            -cauze endocrine: hipertireoză, diabet zaharat

            -traumatisme craniene cu leziuni hipotalamice-pot evolua şi cu polifagie

Ceşterea apetitului de etiologie endocrină poate evolua si cu slăbire, cele familiale şi hipotalamice cu adipozitate

 

TULBURĂRILE CONSUMULUI DE LICHIDE -CREŞTERE

CAUZE MAI FRECVENTE

            -pareza musculaturii faringelui şi a gātului

            -disfuncţii laringiene īn sensul īnchiderii incomplete

            -tulburările motorii ale limbii -incidenţă crescută la copii cu suferinţă cerebrală

            -tulburări tranzitorii sunt īntālnite īn encefalite virale, paraza palatului moale, difterie

Un simptom periculos poate fi consemnat-singultus-la prematuri, sugari, nou-născuţi, considerat ca o mecanism reflexogen al actului alimentaţiei care cedează spontan la 3-6 luni de viaţă -dacă nu cedează este considerat ca o consecinţă a unei leziuni cerebrale

            -SINGULTUS -la copil mai mare poate fi cauzat de tu. cerebrală, meningită, epilepsie, etc.; īl mai īntālnim īn uremie, coma diabetică, esofagite

 

5.14.    DENTIŢIA ĪNTĀRZIATĂ

 

Īntārzierea erupţiei dentare peste 8-10 luni poate fi cauzată de următoarele:

            -predispoziţie familială, dar īn asemenea condiţii trebuie căutate şi aspecte patologice

            -lipsă de vitamina D-cu iregularitatea dentiţiei, implantarea anormală, forme anatomice anormale ale dinţilor

-ne mai gāndim la:

            a-boli endocrine: hipotireoză, hipoparatireoză, hipofosfatemia

            b-boli cromosomiale (DOWN)

 

5.15.    DIATEZELE-ANOMALII CONSTITUŢIONALE

 

-PRIN ACEST TERMEN SE ĪNŢELEGE DISPOZIŢIA LA ANUMITE MANIFESTĂRI DE BOALĂ Ele pot fi condiţionate EREDITAR SAU CĪŞTIGATE

 . Din punct de vedere clinic apar sub 3 forme:

-1-DIATEZĂ EXUDATIVĂ

            -Caracteristici clinice: copii blonzi sau roşcati, săraci īn pigment

-dispuşi la creştere ponderală rapidă

                        -prezintă o hipolabilitate foarte accentuată-īn caz de o dispepsie simplă pot pierde 500-600 grame de lichide

                        -la sugarul mic este caracteristică seborea cutanată de diferite feluri (crusta lactea, eritem gluteal, seboree)

                        -enteralgii din cauza meteorismului

                        -pseudodispepsii

                        -colici abdominale

                        -frecvente infecţii ale căilor respiratorii superioare, otite, sinuzite, bronşite obstructive, astm infantil

                        -limfadenopatii cervicale, indiferent de procesul inflamator

                        -turgor mai scăzut-copii “păstoşi”

                        -tonusul muscular chiar şi la copilul bine dezvoltat somatic este mai scăzut

-2-DIATEZA NEVROPATICĂ

            -Caracteristici clinice:

                        -se manifestă deja la sugarul mic: nelinişte, plāns de copil nemulţumit, īşi freacă māinile, īşī mănāncă pumnii, somn neliniştit, aerofagie, alimentaţie grăbită

                        -“SMOC DE PĂR” -părul copilului este ridicat

                        -aceşti copii cu timpul sunt mai irascibili, egoişti īn jocuri, mai slab dezvoltaţi

                        -īn timpul şederii māinile şi picioarele se mişcă continu, fără nici-un scop

                        -la intervenţia mediului exterior reacţionează negativ

                        -la un moment dat pot apare tulburări VEGETATIVE: transpiraţii, foarte uşor devine palid apoi se īnroşeşte, varsă uşor, deseori este enurezic, encoprezic.

3-DIATEZĂ GASTRO-ENTEROPATICĂ

            -Caracteristici clinice:

                        -foarte asemănătoare cu cea nevropatică

                        -prezintă tulburări gastro-intestinale funcţionale

                        -reacţionează prompt la măsurile care limitează intoleranţa digestivă

                        -sunt vărsăturile habituale ale sugarului

                        -la vārsta mai mare reacţionează cu vărsături, diaree, la intervenţii de alfel fireşti īn

                         alimentaţie

                        -dezvoltare somatică mai slabă, retardaţi somatic

Īn asemenea situaţii trebue să ne gāndim şi la alergia la lapte de vacă sau la alte sindroame de malabsorbţie intestinală

            -ELABORAREA DIAGNOSTICULUI

                        -se ţine cont de date anamnestice

                        -observarea īn timp a copilului

                        -excluderea tuturor cauzelor de suferinţă organică

            -TRATAMENTUL-este simptomatic şi psihologic

 

5.16.    DIMINUAREA APETITULUI

 

-Fenomen foarte des īntālnit īn practica pediatrică curentă

-Īn general īl īntālnim sub două aspecte

            -Diminuarea transitorie a apetitului avānd ca şi cauză următoarele:

                        -infecţii acute: otite, infecţii urinare, pneumonie, meningită, etc

                        -intoleranţă la lapte

                        -schimbarea dietei

                        -erupţie dentară

                        -oscilaţii mari de temperatură

                        -oboseală, mediu necunoscut sau străin

                        -administrare de medicamente

                        -constipaţie

                        -inapetenţă cronică

Rezintă o problemă majoră pentru pediatru, fiindcă etiologia este foarte diversă, cauzează īntārziere īn dezvoltarea somatică a copilului

            -Diminuarea persistentă a apetitului:

                        - infecţii cronice: bronşite, pielonefrite, infestaţii parazitare, gastrite

                        - afecţiuni generale: anemii severe, hipovitaminoze, boala ulceroasă

                        - boli metabolice

                        - distonie neurovegetativă

                        - boli endocrine, nervoase -anorexia nervoasă

 

5.17.    DISPNEEA

 

CARACTERISTICI CLINICO-FOZIOPATOLOGICE

-participarea musculaturii accesorii

-poziţia şezāndă

-creşterea numerică a frecvenţei respiratorii /tahipnee/

-scăderea frecvenţei respiraţiei /bradipnee/

-dispnee de repaus

-dispnee accentuată la efort

FORME CLINICE

            -dispnee inspiratorie

            -dispnee expiratorie

            -dispnee mixtă

Apare īn situaţii cānd aportul de oxigen este diminuat de ex -īn anemii severe -cānd transportul de oxigen este īngreunat sau īn situaţii cānd consumul de oxigen este foarte crescut

ETIOLOGIA DISPNEEI este polimorfă, cele mai semnificative:

 

1-OBSTACOLE LA NIVELUL CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE

            -malformaţii congenitale al căilor respiratorii superioare

            -secreţiile mucoasei căilor respiratorii superioare şi inferioare

            -aspiraţie de corp străin

            -amigdalele hipertrofice, inflamate

            -edem periamigdalian

            -abces peri-şi retroamigdalian

            -vegetaţii adenoide foarte pronunţate

            -epiglotita

            -limfadenite sau adenopatii extratraheale şi extralaringiene

            -procese inflamatorii ale laringelui

            -tumori

Toate aceste forme determină DISPNEE DE TIP INSPIRATOR şi pot fi uşor identificate

iar īn alte situaţii sunt necesare examinări de laborator, sau explorări paraclinice

           

2-STRIDOR INSPIRATOR

 

-la sugar şi nou-născut īn faza inspiratorie a respiraţiei poate să apară -stridor inspirator

-īn unele cazuri stridorul poate fi īnsoţit şi de dispnee, iar īn alte cazuri nu īntālnim dispnee deloc, dar părinţii sunt neliniştiţi din cauza zgomotului emis de copil

-aceste aspecte īntradevăr sunt benigne, se rezolvă spontan pānă la vīāsta de 1 an, dar trebuie să fim atenţi şi la eventuala malformaţie a căilor respiratorii superioare

 

CAUZELE STRIDORULUI INSPIRATOR

-hiprplazie de timus, strumă retrosternală, glosoptoza, macroglosia, tumorile limbii, hemangioame, limfangioame, chiste congenitale, papiloame, fibroame, tumorile laringiene, malformaţii congenitale ale laringelui, tulburări nervoase a laringelui, laxitate ligamentară a laringelui, condromalacia, epiglotita, inel vascular laringean

Cu toate că acesastă predispoziţie este benignă, totusi copilul este mai sensibil la infecţii respiratorii

 

3-DISPNEE DE ORIGINE PULMONARĂ

-Se caracterizează prin diminuarea suprafeţei respiratorii

-nou-născut: agenezia, hipoplazia pulmonară, chiste congenitale, emfizem pulmonar congenital progresiv, hernia, relaxarea, pareza diafragmatică

-procese inflamatorii ale parenchimului pulmonar şi a pleurei

-pneumotorace, empiem pleuro-pulmonar, corp străin, adenopatii endotoracale, formaţiuni tumorale de orice fel

Aceste forme sunt mixte. De obicei evoluează paralel cu degradarea circulaţiei şi apare cianoza

 

4-STRIDORUL EXPIRATOR

Cāteva dintre afecţiunile care produc stridor expirator: bronşiolita, bronhopneumonia forma clinică diseminată, bronşite obstructive, astmul bronşic infantil

 

5-DISPNEEA DE ORIGINE METABOLICĂ

-Īn general este vorba de afecţiuni care produc ACIDOZĂ METABOLICĂ

-Respiraţia este de tip KUSSMAUL

-CAUZE: toxicoza sugarului, vărsături acetonemice, stare de precomă sau coma diabetică, insuficienţă renală, intoxicaţii, inaniţia, stări febrile, tireo-toxicoza

ALCALOZA METABOLICĂ-CAUZELE MAI FRECVENTE:

-respiraţie frecventă şi superficială

-vărsături incoercibile

-spălături gastrice frecvent efectuate

-hiperaldosteronismul

-stările de hipopotasemii

-diureze forţate

-toate sindroamele de hiperventilaţie

 

6-DISPNEEA DE ORIGINE CARDIACĂ

-insuficienţa cardiacă de multe ori este cauza primară a dispneei. Poate fi cauză singulară şi independentă, sub forma de dispnee expiratorie

-īn poziţia culcat se accentueză, iar īn poziţia şezānd se ameliorează

-se poate instala īn cazuri de tahicardie paroxistică, īn diferite situaţii patologice de decompensare

cardiacă

-Simptomatologia de asocire:     -modificări ale pulsului arterial radial

                                               -tahicardie, extrasistole

                                               -edeme, proteinurie

                                               -hepatomegalia

 

7-DISPNEEA DE ORIGINE CEREBRALĂ

-se prezintă sub forma de respiraţie-BIOT sau CHEYNE-STOKES

-se caracterizează prin bradipnee, apnee (īn originea periferic㠖tahipnee), tiraj intercostal, subcostal, suprasternal

-geamăt expirator

Modificările clinice īn formele cerebrale de dispnee nu sunt caracteristice!

-CAUZE: meningite, meningo-encefalite, encefalite, hemoragii, sindrom de compresiune intracraniană, tumori, intoxicaţii

 

8-DISPNEE PRIN HIPOVENTILAŢIE PULMONARĂ

-Malformaţii congenitale ale cutiei toracice osoase /pectus carinatum/

-fracturi

-hipotonia congenitală a musculaturii toracice (miotonia congenitală) Boala WERDNIG_HOFFMAN

-pareza musculaturii respiratorii

-la nou –născut trebue să ne gāndim şi la medicamentele administrate

 

5.18.    DUREREA ABDOMINALĂ LA COPIL

 

-UNA DIN CELE MAI FRECVENTE ACUZE LA COPIL.-

-nu īntotdeauna este exprimarea clinică a unei suferinţe abdominale

-nici durata sau intensitatea durerilor nu sunt relevante

-chiar o suferinţă abdominală aparent nesemnificativă poate duce la catastrofă abdominală ulterior

-dureri abdominale violente putem īntālni īn: colica ombilicală, mialgie epidemică, purpura anafilactoidă, feocromocitomul, porfiria, etc.

DEBUTUL poate fi īn contextul unor simptome generale sau dureri   localizate īnsoţite de greţuri, vărsături, diare, constipaţie

-CA PRIMĂ ORIENTARE

            -sunt dureri funcţionale?

            -sunt semne evocatoare de suferinţă abdominală?

            -simptomele, examenul clinic pledează pentru o afecţiune abdominală chirurgicală?

 

STUDIUL DURERILOR DUPĂ LOCALIZARE ANATOMOTOPOGRAFICĂ

 

-1-ETAJUL ABDOMINAL INFERIOR

            -apendicită acută sau cronică

            -limfadenită mesenterială acută

            -colita ulceroasă

            -boala CRONH

            -purpura anafilactoidă-SCHONLEIN-HENOCH cu manifestări abdominale

            -infecţii urinare

            -litiază urinară

            -anexite

            -problematica APENDICITEI CRONICE este şi astăzi mult discutată şi primită cu rezerve

            -de multe ori se pot ascunde alte afecţiuni abdominale īn spatele acestui diagnostic

            -intervenţia chirurgicală efectuată pentru apendicită cronică ascunde riscul unor complicaţii

            postoperatorii, aderenţe peritoneale, subocluzii sau ocluzii intestinale secundare. Īn alte situaţii apendicita cronică este secundară sau reziduală unei apendicite acute nediagnosticate şi tratată cu antibiotice, putāndu-se īntreţine o peritonită localizată formānd un conglomerat pericecal sub forma unui abces peritiflitic. Īn asemenea cazuri īntotdeauna persistă simptomatologia unei proces inflamator cronic

            -DURERI ABDOMINALE CU CARACTER RECIDIVANT

            -majoritatea acestor dureri nu pot fi localizate

            -Cauze mai frecvente: diverticul MECKEL, malrotaţii, malformaţii digestive, mezenterul comun, sindrom de compresiune pe artera mezenterică superioară, neoformaţii abdominale

            -nu este voie să omitem cauzele simple: aerofagie, verminoze intestinale, limfadenitele, acetonemia, alergia la lapte de vacă

            -Intoxicaţii, infecţii, stări toxico septice

            -afecţiunile renale, patologia coxofemurală, angine, amigdalite, infecţiile de focar

            -Dureri abdominale psihogene-tulburări de comportament, colica ombilicală, cauze sociale, frica, anxietate din motive foarte variate

            -Cauze rare de dureri recidivante: porfirie, carcinoide abdominale, boala PEUTZ JEGHERS, sindromul ZOLLINGER-ELLISON, tetanie, etc

 

2-ETAJUL ABDOMINAL SUPERIOR

            A - EXTRAABDOMINALE: pneumonie lobară inferioară, esofagită de reflux, hernie hiatală, hernii ale peretelui abdominal, tusea convulsivă, dureri musculare abdominale, enterite, bronşite obstructive, febră musculară

B – INTRAABDOMINALE: hepatitele, stază hepatică, afecţiunile căilor biliare, abces hepatic, abces subfrenic, pancreatitele; afecţiunile tractului intestinal, gastrita, boala ulceroasă gastrică, duodenală, apendicita cu localizare atipică/subhepatică, tuberculoza intestinală, diverticulite, etc

 

3-COLICA OMBILICALĂ

            -dureri de intensitate variabilă

            -sunt intercalate perioade de acalmie

            -lacalizarea este incertă

            -incidenţa crescută la copii īntre 4-12 ani, cu labilitate vegetativă

            -sunt precedate la vārsta de sugar de diateza exudativă cu meteorism-enteralgii

            -durerea este cauzată de colică la nivelul colonului

            -poate fi asociată cu helmintiază, lipsă de lactoză, alergie la alimente

-CARACTERE CLINICE

            -dureri de tip colicativ cu localizare periombilicală sau altă zonă abdominală

            -apare īn timpul meselor sau imediat după alimentaţie

            -se asociază cu alte simptome vegetative: paloare, roşeaţă, transpiraţii, vărsături,

dermografism accentuat

 

5.19.    DURERI TORACICE

 

Din punct de vedere anatomic pot fi: toracale, parasternale, retrosternale, precordiale şi alte dureri funcţionale.

-De origine toracică: caracterele clinice sunt īn legătură cu respiraţia

            -caracter puternic -junghi

            -caracterul tusei-dureroasă, sacadată, poate fi īn legătură cu o afecţiune pleurală

-se accentuează cu tusea, vorbirea, rāsul

            -este mai puţin exprimată īn pneumonii, pleuro-pneumonii, empiem pulmonar

            -se semnalează sensibilitate dureroasă intercostală, cedarea durerii īn pauzele respiratorii

            -examenul radiologic furnizeaza diagnosticul de certitudine

1-MIALGIA EPIDEMICĂ-boala BORNHOLM-PLEURODINIA

            -se caracterizează prin dureri violente īn cutia toracică

            -etiologia: infecţia cu COXACKIE de tip B

            -produce derută īn diagnosticul suferinţelor cardiace

            -poate prezenta dificultăţi de diagnostic dacă este implicată şi musculatura abdominală

            -se impun determinări virusologice şi imunserologice

2-AFECŢIUNILE COASTELOR

            -fracturi, hematoame, neurofibromatoza, metastaze tumorale, osteomielita

            Toate acestea pot fi localizate anatomic-modificările patologice apar pe

            coasta afectată; se impune-radiografie, hemograma, eventual biopsia

3-SINDROMUL TIETZE

            -mai frecvent le fete la pubertate

            -apare după efort susţinut o durere toracică caracteristică

            -la inserţia sterno-costală 2-4 se observă o uşoară tumefiere īn partea dreaptă

            -se accentueză la comprimare, mişcare, tuse

            -īn unele cazuri se asociează parestezia membrului superior

4-DURERI TORACALE DE PROVENIENŢĂ MUSCULARĂ

            -herpes zooster, dermatomiozită, nevralgie, trichineloză

5-AFECŢIUNI AL COLOANEI DORSALE

            -artrita reumatoidă, osteomielita, boala SCHEURMANN

6-DURERI PARASTERNALE

            -dureri viscerale cauzate de afecţiunile esofagului şi a organelor mediastinale

7-DURERI RETROSTERNALE

            -după caractere clinice pot fi:

                        -surde

                        -iradiante

                        -violente-angina pectorală, efort la ischemii, pericardite

            Īn pericardită este caracteristică durerea apărută paralel cu reacţii cardiace, staza venelor

            cervicale,hepatosplenomegalie

            Dureri retrosternale se mai pot observa īn

                        -pneumonia lingulei, miopericardite

                        -afecţiunile coloanei cervicale de tip inflamator, traumatice, tumorale

8-DURERI FUNCŢIONALE

            -pot fi obiective sau subiective

            -simptomele: palpitaţii, tahicardie, extrasistole, dispnee

            -mai frecvent apar la copii cu distonie neuro-vegetativă, neurotici

5.20.     DURERILE ABDOMINALE LA SUGAR

 

-SIMPTOME GENERALE-

            -īn genarel se manifestă prin plāns periodic

            -nelinişte

            -paloare, transpiraţii

            -flectarea coapselor şi picioarelor

            -meteorism abdominal

            -vărsături, diaree

-SE ANALIZEAZĂ

            -durata durerii

            -caracterul evoluţiei

            -localizarea durerii

            -se poate vorbi de dureri intermitente, continui, de tip colicativ cu repetabiliate, dureri

             continui

-Dureri cu debut colicativ-de origine musculară netedă

            -durata determinabilă īn timp după care cedează

-Abdomen acut

            -debut brutal

            -dureri persistente, puternice, cu alterarea stării generale

            -implicaţii polisistemice, stare de şoc instalat precoce

 

5.21.     EDEME LA COPIL

-INFILTRAŢIE SEROASĂ A ŢESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT-, sau stare de hiperhidratare a compartimentului interstiţial, consecinţa unui dezechilibru hidroelectrolitic

CLINIC

                        -poate fi generalizat sau localizat

                        -cel generalizat se numeşte anasarcă

                        -RENALE- albe, pufoase, moi

                        -CARDIACE-cianotice, reci, hipostatice, etc

                        -LA SUGAR-atrage atenţia creşterea spectaculoasă a greutăţii

ETIOLOGIA

                        -Edeme generalizate

                                               1-NOU-NĂSCUT-anasarca-anemie cronică severă intrauterină /izoimunizare Rh, ABO, homozigoţi pentru talasemie

                                               -hemoragie fetală īn circulaţia maternă

                                               -boli congenitale de cord forme severe

                                               -hipoproteinemia-boli renale-nefroză congenitală

                                               -boli hepatice-hepatite congenitale

                                               -infecţii intrauterine/sifilis congenital, toxoplasmoză

                                               -alte cauze-tromboza venei ombilicale, acondroplazie

                                               -boala polichistică a plămānilor

                                               -edem datorat supraīncărcării cu sodiu

                                               -scleremul nou-născutului-solidificare ceroasă a ţesutului subcutanat

                                               -boli generale grave-septicemii, diaree gravă, -apariţia scleremului

                                                Semnifică un prognostic grav      

                                               2-SUGAR

                                               -hipoproteinemie -cauza cea mai frecventă

                                               -carenţe de aport-stări de malnutriţie protein calorică

                                               -KWASHIOKOR-menţiune specială

                                               -sindroame de malabsorbţie/celiachie, postenterite, parazitare, sindrom

                                                de intestin scurt

                                               -sindrom de maldigestie-mucoviscidoză

                                                -defect de sinteză a proteinelor-ciroză hepatică, mucopolizaharidoze, reticuloze

-pierderi excesive de proteine-enteropatia exudativă, limfangiectazia intestinală boala WHIPPLE, colită ulceroasă, enterită regională, defecte imune, HIRSCHPRUNG

                                               -sindroame nefrotice congenitale

                                               -retenţie hidrosalină-insuficienţă cardiacă

-cauze rare-sindrom TURNER, disgenezie gonadică, hipotiroidism congenital

                                               3-COPIL MARE

                                               -cauze renale-glomerulonefrită acută, difuză-sindroame nefrotice

                                               -cauze cardiace-insuficienţă cardiacă de orice cauză

                                               -hopoproteinemii de orice cauză

                        Edeme localizate

                                               -La FAŢĂ

                                                           -edeme angioneurotice-QUINCKE

                                                           -celulită orbitară

                                                           -erizipel

                                                           -etmoidită acută supurată

                                                           -tromboza sinusului cavernos

                                               -La MEMBRE

                                                           -inferioare-limfedem congenital/MILROY/

                                                           -tromboza venelor renale

                                                           -sindrom KLIPPEL TRENONAY

                                                           -erizipel ,celulită, tromboflebită postcateterizare

                                               -La PERETELE ABDOMINAL

-peritonita

                                               -suprasternal-parotidită epidemică

                                               -suprasacrat-chist dermoid infectat

                                               -larigian-inflamaţii, traumatisme, reacţie alergică/QUINCKE/

                                               -edem īn pelerină-membre superioare, gāt, faţă-tumori, flebite

 

5.22.     ENCONPRESIS

 

-Absenţa controlului conştient al defecării

-ETIOLOGIE

                        1-Imperforaţie anală operată sau datorată inervaţiei defectuoase a sfincterului anal

                           extern

                        2-Boli nervoase congenitale

                                               -mielodisplazie

                                               -mielomeningocel lombosacrat

                                               -agenezia sacrată

                                               -siringomielie

                        3-Infecţii

                                               -poliomielită acută anterioară

                                               -mieleita transversă

                                               -morb POTT

                        4-Tumori

                                               -teratom sau lipom al cozii de cal

                                               -chist dermoid

                                               -teratom sacrococcigean

                                               -tumori medulare /ependimom, neurofibrom /

                        5-Traumatisme medulare

                        6-Cauze vasculare

                                               -hematomielie

                                               -malformaţii vasculare ale măduvei

 

 

5.23.     EPICANTUS

 

-Pliu cutanat semilunar, dispus vertical īn unghiul intern al ochiului, simetric, pornind de obicei de la

 pleoapa superioară spre cea inferioară, acoperind comisura internă a ochiului şi carunculul lacrimal

-ETIOLOGIE

-la populaţia orientală, dar poate avea şi caracter familial /copii au baza nasului lărgită dānd falsă impresie de hipertelorism

-Trăsătură morfologică īn unele boli genetice

                                   -sindrom DOWN

                                   -sindrom “cri du chat”

                                   -deleţie parţială a braţului scurt a cromozomului 18

                                   -deleţie parţială a braţului lung al cromozomului D

                                   -sindrom KLINEFELTER

                                   -sindrom EHLERS-DANLOS

                                   -sindrom RUBINSTEIN-TAYBI

                                   -blefarofimoză congenitală

                                   -sindrom cerebro-hepato-renal

                                   -hipercalcemie idiopatică

                                   -sindrom SMITH OPITZ

                                   -ocazional se poate īntālni īn sindromul oculo-dento-digital

 

5.24.     EXAMENUL NEUROLOGIC

 

ĪN CADRUL EXAMENULUI NEUROLOGIC SE ŢINE CONT DE URMĂTOARELA CRITERII

            -1-starea generală, comportamentul copilului, senzoriul īn momentul examinării

            -2-expresia feţei, ţinuta corpului

            -3-tulburări motorii-/ şchiopătare, “mers de raţă”, starea de echilibru, mişcări necoordonate, ticuri, tremurături fasciculare, mioclonii, convulsii, tulburări de vorbire, asimetria mişcărilor sau a

extremităţilor

-Musculatura

            -tonusul muscular scăzut sau accentuat, general sau pe anumite segmente ale corpului, īn

poziţie activă sau pasivă

-Reflexe medulare

            -simetria sau asimetria reflexelor patelare şi achiliene

-Nervii cranieni

            - N.CR. I-diferenţierea şi intensitatea mirosurilor, determinarea acuităţii vizuale, ex. fundului de ochi, determinare de cāmp vizual

            - N.CR.II-dimensiunile pupilei, egalitatea, reflexul pupilar, morfologia marginilor, respectiv forma pupilei, starea palpebrelor/ptoză, asimetrie/, unghiul de deschidere a ochilor, reflexe la lumină,

exoftalmie sau enoftalmie

            -N.CR. V-VII-nistagmus, triada HORNER, musculatura mimicii, musculatura masticaţiei, forma şi structura limbii, motricitatea limbii / XII /

            -N.CR.-IX-X-palatum moale, reflexe faringiene, degluţia, vorbire sacadată

            -N.CR.-III-IV-VI-dimensiunile pupilei, egalitatea, regularitatea, reflexe la lumină, situaţia palpebrelor

            -dimensiunile fantei oculare, aşezarea, mobilitatea, simetria globilor oculari

            -N.CR. XI-mişcările de rotaţie ale capului, capacitatea de a ridica umerii

            -N.CR.-VIII. acuitatea auditivă bilaterală

-Sinapsa sensitivă medulară

            -existenţa senzaţiei la nivelul toracelui şi a extremităţilor: tactilă, dureroasă, termică, hiperestezie

            - dermografism cutanat

            -funcţiile vegetative, scaun, emisii de urină, la pubertate funcţiile sexuale

-Semne de iritaţie meningiană: redoarea cefei, semnul BRUDZSINSZKY-I-II, semnul KERNIG, semnul adductorului

 

 

5.25.     EXANTEME

 

-DOUĂ FORME CLINICE-1-generalizate-2-localizate

1-EXANTEME GENERALIZATE- MACULO-PAPULOASE: rujeolă, scarlatină, rubeolă, exantemul subit, eritemul infecţios

-Exanteme ALERGICE-eritemul toxic al nou născutului, reacţie adversă la administrare de medicamente, sau după administrare de seruri, varietetea de formă a urticariilor, acrodinia, eritemul exudativ multiform

-Exanteme care se asociează cu bolile AUTOIMUNE: febră reumatică, artrită reumatoidă, lupus eritematos diseminat acut, boala WISSLER-FANCONI, polimiozitele, dermatomiozita, periarterită nodoasă

-Exanteme care se asociează AFECTIUNILOR VIRALE: virusul cytomegalic, adenovirozele, infecţiile cu virusul COXACKIE, ECHO, adenoviroze, mononucleoza

-Exanteme GENERALIZATE SIMETRICE: prezintă forme variate morfologic şi sub aspectul localizării: varicela, herpes zooster, variolă, vaccinia generalizată, pemfigus, prurigo, pemphigus neonatorum, sifilis congenital, boala RITTER, sindromul LEYELL, epidermoliză buloasă ereditară, herpes simplex hominis, precum şi herpangina şi stomatita aftoasă care se comportă ca exantem

2-MODIFICĂRI CUTANATE LOCALIZATE: sunt diferite din punct de vedere etiologic şi morfologic-dermatită seboreică, intertrigo, eczemă, dermatită gluteală, micozele cutanate, herpes zooster, traumatisme iatrogene

-Tulburări de PIGMENTARE-forme variate-numeroase cauze sunt consemnate ca factor etiologic īn-

 hiper sau hipopigmentaţie, precum şi depilare, etc

-ASPECTE CLINICE GENERALE

-modificările cutanate pot fi

                        1-afecţiuni cutanate de sine stătătoare-primare

                        2-secundare unei afecţiuni interne

-Se analizează următoarele aspecte sau criterii

                        -localizarea lor

                        -constante sau tranzitorii

                        -īnsoţite de simptome de suferinţă organică sau simptome generale

                        -morfologia lor

                        -dacă nu produc acuze obiective sau subiective

 

5.26.     FEBRĂ

 

-creşterea temperaturii corpului peste normal /36,8-37 /

-stare de subfebrilitate-oscilarea temperaturii īntre 37-38 grade Celsius

-semn banal īn pediatrie, apare cu extremă frecvenţă şi este reletiv bine tolerat

-măsurarea temperaturii rectale este cea mai comodă metodă-depăşire de 0,5 grade

ETIOLOGIE

1 - boli acute infecţioase

-BACTERIENE: otite, sinuzite, amigdalite, pneumonii, enterocolite cu germeni specifici, infecţii urinare, meningite, semn obligatoriu īn endocardita bacteriană, la copii cu leziuni valvulare, boli structurale de inimă, salmoneloze, bruceloză

-VIRALE: rujeolă, parotidită epidemică, mononucleoză, hepatită virală, gripă, viroze COXACKIE

            -PROTOZOARE-malarie

            -CIUPERCI-candida

  - apare atāt īn boli generale cāt şi īn colecţii purulente locale/osteomielită, abcese, etc /

  - este obligatorie cercetarea culturii agentului patogen

2 - Boli cu distrugeri tisulare īntinse: febră de rezorbţie, necroze īntinse, arsură, hemoliză, hemoragie digestivă

3-Boli inflamatorii nesupurative: RAA, artrita reumatoidă juvenilă-formă sistemică, boli de colagen, LED, colita ulceroasă

4 - Boli neoplazice: fenomen paraneoplazic, secundar activităţii metabolice intense a ţesuturilor canceroase

5-Infecţii intraspitaliceşti-oportuniste-īn general gram negativi

6-Boli ale sistemului nervos central

     -hipertermie neurogenă din jurul ventricolului III-postoperator-postraumatic, după hemoragie meningo-cerabrală

7-Febra metabolică

                                   -stările de deshidratare

                                   -febră prin hiperanabolism proteic

8-Febră din erupţie dentară-subfebrilităţi

9-Febră medicamentoasă-are o componentă alergică, de hipersensibilitate /antihistaminice, atropină, barbiturice, iod, morfină, bromuri /

10-Febră de cateter-copii denudaţi, cu catetere endovenoase

11-Febră după perfuzarea unor soluţii care conţin corpi pirogeni (soluţii necorespunzător preparate)

12-Febră postanestezică-este un accident nedorit, apărut īn cazuri rare

13-Boli congenitale de piele: ichtioză congenitală, displazia anhidrotică

14-Disautonomie familială-boala RILEY-DAY

15-Febră psihogenă-după stress –foarte rară-

 

5.27.     FIMOZA

 

-Stenozarea sau strāmtoarea mai mult sau mai puţin marcată a orificiului prepuţiului, ceea ce face imposibilă decolarea glandului

-Dacă este foarte strānsă poate constitui un obstacol īn evacuarea urinii, mai ales īn acele cazuri cānd este asociată cu alte obstrucţii malformative a căilor urinare joase.

-Dacă prepuţiul este lung şi orificiul strāmt, urina poate stagna la acest nivel şi se produce iritarea orificiului meatal şi balanopostită

ETIOLOGIA

1-Forma congenitală-poate fi considerată fiziologică la sugar. Fără nici-o intervenţie majoritatea cazurilor se rezolvă spontan spre vārsta de 4-5 ani

   Nu este necesară rezolvarea chirurgicală la sugar, cu excepţia formelor foarte strānse, punctiforme, care determină īntreruperea jetului urinar.

2-Forma dobīndită-secundară dilatărilor intempestive ale orificiului prepuţial, prin cicatricele scleroase provocate produc o strāmtorare a orificiului prepuţial, care o depăşeste pe cea iniţială

 

5.28.     FOAIA DE OBSERVAŢIE                                      

 

-1-MOTIVELE INTERNĂRII-nu īntotdeauna exprimă tabloul clinic

-2-ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE

                        -reumatism, colagenoze, diabet, rahitism vitamino D rezistent, anemii hemolitice, bolile alergice, malformaţii

-3-ANTECEDENTE PERSONALE

                        -a-fiziologice-termen, greutate, al cātelea copil

                                   -cum a fost purtată sarcina- primele 3 luni

                                   -cum a decurs travaliul

                                   -mici accidente la naştere

                                   -dacă a fost pus la sān sau nu

-alimentaţia sugarului/cānd a fost ablactat, din ce cauză, cum s-a făcut diversificarea

                                   -modul de tolerare a alimentaţiei de copil-dezvoltarea copilului ca răspuns

                                   -alimentaţia copilului īnainte de īmbolnăvire-respectiv boala actuală

                                   -la copil şcolar-apetitul copilului-alimente preferate de copil

                        -b-dezvoltarea copilului

                                   -fizică şi intelectuală

                                   -primii dinţi

                                   -la şcolari-de cānd nu progresează copilul īn greutate-cardipatii congenitale

                                   -raportul copilului cu părinţii, cu colegii, cu prietenii

                                   -somnul copilului

                                   -adaptabilitatea şcolară

                                   -dezvoltarea sexuală a copilului

                                   -vaccinări

                                   -administrare de vit D2

-4-ANTECEDENTELE PATOLOGICE

                                   -boli infecţioase

                                   -infecţiile recurente

                                   -aparat urinar-controlul micţiunii-fimoză, jetul urinar

-5-DATELE SOCIALE

                                   -cine īngrijeşte copilul-de cine este legat sentimental

                                   -existenţa unor animale īn curte

-6-ISTORICUL BOLII

                                   -debutul bolii-brusc sau lent-data exactă

                                   -evoluţie pe simptome

                                   -tratamente făcute

-7-STAREA PREZENTĂ A COPILULUI

                                   -cel mai greu de examinat-preşcolarul

                                               -examinarea să se facă cu māini calde

                                               -cāştigarea īncrederii copilului

                                               -la sugar examinarea īn somn, mai ales cordul şi pulsul

                        a-culcat īn decubit dorsal

                                               -tegumente, starea de nutriţie, turgorul

                                               -ganglionii-craniocaudali

                                               -sistemul osteo-articular

-organele care sunt abordabile īn această poziţie-cord, plămāni, ficat, splină, rinichi

                        b-poziţia şezāndă

                                               -coloana vertebrală

                                               -cāmpurile pulmonare posterioare

                                               -ultima este examinarea cavităţii bucale

c-date generale-starea generală a copilului, temperatura, senzoriul bolnavului, expresia faciesului, atitudini patologice a copilului, dezvoltarea somatică, modificări constituţionale: leptosom, longilin, blond

                        d-date locale

                                               -tegumente-cianoză, icter

                                               -hipodermul-pliul cutanat-edeme, caracterul lor

                                               -ganglionii-caracterul lor

                                               -musculatura-tonusul

-modificările craniene-forma-dimensiunile-defecte īn oasele craniene-fontanelele

-forma toracelui-şanţul HARRISON-modificări structurale de orice natură

-extremităţile-cardiopatii-unghii-PCE-descrierea articulaţiilor, mobilitate activă şi pasivă a articulaţiilor

-8-EXAMENUL CLINIC PE APARATE-

                        a-Aparatul respirator

                                               -sugar- frecvenţa respiratorie

                                               -caracterul dispneei-bătăile aripilor nazale-geamăt-mişcarea capului

                                               -polipnee toxică-dispnee de origine pulmonară

                                               -stridor inspirator -expirator

                                               -prezenţa excursiilor toracice-pleurezie

                        b-Cordul

                                               -percuţia la sugar- semnificaţie mai redusă

                                               -palpatorie -săracă la sugar

                                               -freamăt sistolic la bază-stenoză vasculară-aortă

-ascultatoric-suflul patologic trebuie localizat-spre bază -cardiopatii congenitale īn general

                                               -puls, puls femural-coarctaţie de aortă

                        c-Digestiv urogenital

                                               -vărsăturile şi scaunele

                                               -apetitul, greţurile

                                               -cavitatea bucală cu formula dentară

                                               -faringele

                                               -peretele abdominal-sugar peristaltica-

                                               -splina-ficat, tuşeu rectal

            -renal-frecvenţa micţiunilor, cantitatea urinii, caractere sexuale

             secundare

-                      d-Sistemul nervos

                                               -semne meningiene

                                               -fenomene de excitabilitate a sistemului nervos

-reflexele atonice-Moro semn important-īn encefalopatii nu este prezent

-9-DIAGNOSTICUL

                        1-Diagnosticul de localizare pe organe-ne bazăm mai mult pe anamneză

                        2-Diagnosticul de sindrom ca atare-gastro-intestinal-laringean, etc

                        3-Diagnosticul de entitate clinică

-10-TRATAMENTUL            

                        1-simptomatic de urgenţă-hipoxie-tulburări hidroelectrolitice

                        2-patogenic

                        3-etiologic-virotic-bacterian īn funcţie de contextul clinic

                        4-tratament de stimulare a rezistenţei organismului

-11-EPICRIZA-conturată prin evoluţie şi prognostic

 

5.29.     FORME CLINICE DE TUSE

1-Tuse uscată iritantă

Uscăciunea nocturnă a faringelui, vegetaţii adenoide, anomaliile arcului aortic, anevrism

2-Tuse uscată, iritantă, progresivă

Procese inflamatotorii ale faringelui, laringe, trahea, bronhiile

3-Tuse productivă, nedureroasă

Īn faza de vindecare a infecţiilor respiratorii susamintite

4-Tuse cu debut nocturn, uscată, lătrătoare

Laringita subglotică,  laringo-traheită

5-Tuse periodică, sufocantă, uscată,  mai tārziu productivă

Corp străin flotant

6-Tuse paroxistică, chinuitoare, sufocantă, cu eliminare de mucus alb la culoare

Tusea convulsivă, cāteodate infecţii cu adenovirus

7-Tuse cu afonie marcată

Difteria

8-Tuse uscată fără alte caractere, care poate continua īn accese

Cauze spihice, tumori pulmonare

9-tuse sacadată, dureroasă, reţinută

Pleurezie uscată

10-Tuse slabă, uscată, pertussoidă

Pneumonie interstiţială, mucoviscidoza

11-Tuse slabă, uscată, cu eliminare de mucus aerat

Edem pulmonar, stază īn circulaţie

12-Tuse paroxistică, uscată, cu eliminare de mucus

Bronşite obstructive, astm bronşic

13-Tuse chinuitoare, uscată, cu eliminare de spută purulentă

Bronşiectazia

14-Tuse cu caracter BITONAL

Corp străin, compresie traheală, inel vascular, compresiune bronşică

15-Tuse cu conţinut de sānge

Sfera ORL, stomatologie, traumatisme ale limbii, corpi străini, abces pulmonar, cavernă, hemangiom, anomalii arterio-venoase

16-Rinoree sanguinolentă cu tuse

Lues congenital, difterie nazală, corp străin cronic, polip nazal

 

 

5.30.     GINECOMASTIE

 

- HIPERTROFIA GLANDELOR MAMARE LA BĂIEŢI-

- Se caracterizează prin apariţia unui nodul discoid cu diametrul de 3-4 cm, rotund, ferm şi neted, situat īn ţesutul subareolar, depăşind rareaori areola mamară

ETIOLOGIE

1 – Tipul- I- /idiopatic/-este cea mai comună formă īntālnită īn practica curentă, existānd la 40 % din băieţi de 10-14 ani; Īn 25 % din cazuri este unilaterală, mai frecventă la dreapta.

            2 – Tipul II

                        -Cauza tumorală-tumoara feminizantă de suprarenală

 -tumoară izosexuală de suprarenală

                                   -tumoară testiculară a ţesuturilor interstiţiale

                        -Cauza genetică-sindrom KLINEFELTER

                                   -Stările de intersexualitate

                                   -Medicamente-testosteron, fenotiazine

            3 - La nou-născut-criza genitală-mărire de volum a glandelor mamare, īntālnită la 40 % din nou-născuţi de ambele sexe,apărută īn a 3-a-6-a zi de viaţă-trecerea unor hormoni materni īn organismul fătului

 

 

5.31.     HEMORAGII CUTANATE

 

Din punct de vedere ETIOLOGIC pot fi: traumatisme, infecţii, stările toxico-septice, coagulare vasculară diseminată, vasculitele autoimune, diatezele hemoragice, leucemiile şi alte afecţiuni maligne.

Poate fi un indicator de bază pentru o afecţiune de fond prin caracterele morfologice: intensitate, durata, repetabilitatea, aspectul clinic de formă localizată sau generalizată

CARACTERE CLINICO-MORFOLOGICE

            -sufuziuni deasupra TIBIEI SAU A ULNEI -īn majoritatea cazurilor sunt traumatice

            -PETEŞII CONFLUENTE -stări toxico-septice, sindromul WATERHAUSE-FRIEDERICSEN coagulare intravasculară diseminată, intoxicaţii cu ciuperci

            -EXANTHEME HEMORAGICE, sau asemănătoare cu urticaria -PURPURA SCHONLEIN –HENOCH la nivelul membrelor inferioare şi glutale-purpura urticans

            -Leziuni vasculare TOXICE -purpura variceloasă, purpura scarlatinoasă, la nivelul membrelor inferioare suprafaţa de flexie-eritemul nodos

            -pe un fond de urticarie pot apărea peteşii īn cadrul infestaţiilor parazitare

            -Leziuni ECZEMATOIDE cutanate -modificări de fond –peteşii -histiocitoza X, sindromul WISKOTT ALDRICH

            -PETEŞIILE īnsoţite de elemente de echimoze sau sufuziuni-se īntālnesc īn trombocitopenii şi

trombopatii

            -SUFUZIUNI SAU HEMATOAME SUBCUTANATE-caracteristice pentru hemofilie

            -Hemoragia GINGIILOR-lipsă de Vit C sau P

            -Hemoragie subconjunctivală-tusea convulsivă, eventual adenoviroze

 

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC A HEMORAGIILOR CUTANATE DE MULTE ORI ESTE O PROCEDURĂ FOARTE ANEVOIASĂ, INDELUNGATĂ,ĪN UNELE CAZURI CU CAPCANE DERUTANTE

 

5.32.     HIPERPIGMENTAŢII

 


MELANODERMIE-CREŞTEREA CANTITĂŢII DE PIGMENT DELA NIVELUL PIELII-

-Poate fi –difuză sau circumscrisă, generalizată sau localizată

-ETIOLOGIE

            -1-Hiperpigmentaţie constituţională- se constată o corelaţie inversă īntre latitudine şi intensitatea pigmentării cu melanină,cea mai pigmentată fiind populaţia din zona tropicală şi subtropicală. Reprezintă un mecanism de apărare īmpotriva razelor solare, dobāndit genetic

            -2-Hiperpigmentaţie solară- apare sub acţiunea razelor ultraviolete. Melanogeneza accentuată

este asociată cu creşterea transferului de melanină de la melanocit la keratinocit

            -3-Pată mongoloidă-pată brun violacee situată īn regiunea sacrată şi lombară, prezentă de la

naştere-este constant īntālnită la rasa galbenă şi mai frecvent la copii bruni. Scade cu vārsta de aceea pata dispare după cāteva luni de la naştere

            -4-Efelide-pete pigentare lenticulare, plane, netede, nescuamoase, de culoare variind

de la maro deschis la negru, nu există la naştere, apar numai la piele expusă la soare

la persoane blonde sau roşcate

                -Sindromul PEUTZ-JEGHERS-lentiginoză īn jurul gurii, uneori la nivelul mucoasei jugale, asociată cu polipoză intestinală

            -5-Nevi pigmentari-hiperpigmentare circumscrisă, congenitală, foarte variabilă ca morfologie nevi plani sau papilomatoşi de culoare variabilă: negru, maro, albăstrui . Pot lipsi la naştere

şi apar mai tārziu

            -6-Pete –CAFE  AN LAIT-pete maculare cu margini regulate de mărimi variabile, culoare brună.

Sunt prezente la naştere şi nu au legătură cu expunerea la razele solare. Un număr mic de

asemenea pete  sau o singură pată, NU ARE SEMNIFICAŢIE PATOLOGICĂ. Un număr de 6

sau peste acest număr, sau creşterea numărului cu vārsta este un semn patognomonic de neurofibromatoză RECKLINGHAUSEN. Se mai īntālnesc pete identice īn boala GAUCHER, JAFFE - LICHTENSTEIN /displazia osoasă fibroasă /-sindromul ataxie teleangiectazie, sindromul BLOOM, scleroza tuberoasă

            -7-Hiperpigmentaţie genetică-a/-xeroderma pigmentosa-b/incontinentia pigmenti

            -8-Tumori cu celule pigmentare-a/melanom juvenul-tumoară benignă, caracteristică copilului, apare mai frecvent la fată-b/Melanosarcom-reprezentānd evoluţia malignă a unori nevi.

 

5.33.     ICTERUL LA COPIL

 

-este un semn clinic relevator

-se datorează creşterii nivelului bilirubinei serice

-cu toate acestea nu este caracteristic doar pentru afecţiuni hepatobiliare

-poate fi cauzat de hemoliză īn condiţii fiziologice la nou-născut

-după consum de morcovi sau dovlecei-este inofensiv

1-NOU-NĂSCUT

-valorile bilirubinei serice care depăşeşte 20 milimoli/l-este deja patologic

-sindromul icteric este sesizat la valori de 30-40 milimoli/l

-deja se poate conchide după aspectul macroscopic biliribinemia directă

culoarea urinii seamănă cu berea īnchisă-iar scaunele sunt acolice

-ETIOLOGIA HIPERBILIRUBINEMIILOR DIRECTE

                        -a-cauze INFLAMATORII-diferite virusuri-hepatita A-B-non A non B, EBSTEIN BARR, citomegalie, herpes, corona şi rotavirus, infecţii bacteriene-stare septică, toxoplasmoza, listrioza

                        -b-Cauze de obstrucţie-atrezia căilor biliare intra şi extrahepatice, colestaza, ciroza hepatică, adenopatii portale-mononucleoză, metastaze tumorale

                        -c-Cauze toxice-intoxicaţii:ciuperci, medicamente-citostatice

                        -d-Alte cauze-enzimopatii, mucoviscidoza, deficit de alfa 1 antitripsină, glicogenozele, intoleranţă la fructoză, ciroza

 

ETIOLOGIA HIPERBILIRUBINEMIILOR INDIRECTE

            -nu se evidenţiază bilirubinurie, urobilinogenul este crescut semnificativ

            -scaunul este hipercolorat

            -īn caz de hiperbilirubinemie indirectă este fie vorba de hemoliză fie defecte de conjugare

            -bilirubina nu este solvabilă īn apă şi nu se elimină prin urină

            -se impune dovedirea procesului de hemoliză-este vorba de hemoliză

            imună sau neimună-testul COOMBS-la nou născut- incompatibilitate RH-

sau ABO

            -ictere hemolitice neimune pot fi cauzate de anomaliilor globulelor roşii

sferocitoza, enzimopatii-glucoză-6-fosfat dehidrogenaza-hemoglobinopatii                        /drepanocitoza, talasemia /, medicamente

            -īn asemenea cazuri-este caracteristic nivelul crescut de urobilinogen, anemie,

creşterea nivelului seric de K şi Fe, reticulocitoză, scăderea rezistenţei globulare

 

DEFECTE DE CONJUGARE A BILIRUBINEI

            -sunt mai rare după perioada de nou născut

            -sindromul GIBERT, CRIGLER-NAJJAR lipsă de glucoronil-transferaza sau reducerea producerii acesteia

 

Din punct de vedere al precizării diagnosticului sau a diagnosticului diferenţial poate fi IMPORTANTĂ MONITORIZAREA URMĂTOARELOR CRITERII

            -accentuarea sau staţionarea sindromului icteric-icter mecanic sau inflamator

            -forma debutului-brusc: criză de hemoliză, intoxicaţie

            -nuanţele icterului: atrezii-verzui

            -durata sindromului icteric

            -vārsta bolnavului

            -simptome clinice asociate: febră, leucocitoza, VSH, dimensiunile hepatomegaliei,

sensibilitate dureroasă,

            -coexistenţa altor semne clinice: splenomegalia, sindrom hemoragipar, ascita, hipoproteinemia, edeme, circulaţia colaterală

 

5.34.     INCONTINENŢĂ URINARĂ

 

MICŢIUNE ANORMALĂ;INVOLUNTARĂ ŞI INCONŞTIENTĂ-

-ETIOLOGIE

            -A.-cauze nervoase medulare

                        -1-Boli nervoase congenitale care realizează vezica neurogenă

                                               -mielodisplazie

                                               -mielo-meningocel lombosacrat

                                               -spina bifidă

                                               -disrafie spinală

                        -2-Infecţii

                                               -cistite

                                               -mielită transversă

                                               -poliomielită anterioară acută

                                               -morb POTT

                        -3-Tumori medulare

                                               -teratom sau lipom al cozii de cal

                                               -chist dermoid

                                               -teratom sacrococcigean

                                               -ependimom medular

                        -4-Traumatisme medulare

                                               -fractura coloanei vertebrale,

                                               -leziuni traumatice ale măduvei terminale

                                               -leziuni terminale ale cozii de cal

                        -5-Cauze vasculare

                                               -malformaţii vasculare medulare

 

            B-Cauze vezico-uretrale

                        -leziuni urinare obstructive joase /disurie / asociate cu infecţie urinară

            C-Cauze metabolice asociate cu poliurie

                        -diabet zaharat

                        -diabet insipid

                        -insuficienţă renală cronică

            D-Stress-rās, plāns, frică, tuse-aceste cazuri presupun leziuni periferice ale muşchiului

            detrusor şi ale perineului

 

5.35.     MACROGLOSIE

 

-HIPERTROFIE CONGENITALĂSAU DOBĪNDITĂ A LIMBII ĪNTOVĂRĂŞITĂ DE OBICEI CU PROTRUZIA EI-

-ETIOLOGIE

-1-Forma congenitală-

                                   -haemangiom

                                   -limfangiom

-A-Sindrom BECKWITH-VIEDEMANN /hipoglicemie intratabilă, visceromegalie, microcefalie moderată, omfalocel

-B-Sindrom CORNELIA DE LANGE

-2-Hipotireoidism congenital-/mixedem /

-3-Edem angioneurotic

-4-Amiloidoză

-5-Mucopolizaharidoze

-6-Neurofibromatoză RECKLINGHAUSEN

-Macroglosia trebuie diferenţiată de protruzia limbii

                                               -Sindrom DOWN-trisomia 21-īn care limba este de dimensiuni normale dar cavitatea bucală este de dimensiuni mai reduse

                                               -Retard mental-oligofrenie

 

 

5.36.     MEGACEFALIE

 

-Majoritatea părinţilor recunosc problematica hidrocefaliei şi consecinţele pentru viitor ale acestei afecţiuni

-Fie părinţii fie medicul sesizează de prima dată că capul copilului nu este īn limitele normalului.

-MEGACEFALIE FAMILIALĂ-o īntālnim destul de des, poate prezenta valori care depăşesc percentilele obişnuite. Īn asemenea situaţii este contraindicată supunerea copilului unor investigaţii inutile, mai ales dacă dezvoltarea psicho-intelectuală este normală

-Dacă creşterea perimetrului cranian s-a instituit rapid, trebuie să ne gāndim la un sindrom de HIPERTENSIUNE INTRACRANIANĂ

-PSEUDOHIDROCEFALIA reclamă o altă interpretare-la prematuri, copii cu rahitism, sau cu anemii cronice

-Megacefalia se poate īntālni īn anumite boli metabolice, mucopolizaharidoze, gangliozidoze, osteoscleroze, displasia cranio-metafizară, condrodistrofie fetală, osteodistrofii fibroase

 

CALCULUL AD HOC A PERIMETRULUI CRANIAN /Formula lui FRANK /

 

 

lungimea/2 + 9 = perimetrul cranian

 

5.37.     MENORAGIE

-Hipermenoree-sinonim

-Pierderea excesivă de sānge cu ocazia menstruaţiei

-Frecvent īntālnit la fetiţe pubere, care au şi menstre neregulate

-Menstruaţia apare la termen, dar neobişnuit de abundentă

-Alteori se instalează după o perioadă tranzitorie de amenoree şi pare compensatorie

-Frecvent alternează cicluri menstruale normale cu menoragie.

-Tulburare relativ frecventă la pubertate, care se autolimitează cu vārsta.

-ETIOLOGIA-

            -1-Cauze funcţionale-forme cele mai frecvente

            METROPATIE JUVENILĂ-sāngerare uterină disfuncţională

            -2-Cauze organice-reprezintă doar 1/4 din menoragia juvenilă, pubertară

-3-Cauze generale

                        -purpură trombocitopenică idiopatică, sau alte boli hemoragice care pot debuta la

pubertate, avīnd ca singură manifestare menoragia/sāngerare anormală

                        -tuberculoza endometrului

                        -hipotiroidism

            -4-Cauze ginecologice

                        -polipi mucoşi

                        -miom submucos

                        -sarcom botrioid

                        -epiteliom de col

            -5-Infecţii

                        -anexită gonococcică

                        -anexită colibacilară

 

5.38.     MENSTRE NEREGULATE

 

-Ciclu menstrual apărut la intervale neregulate de timp

-Acest semn este relativ frecvent la fetiţe pubere, considerāndu-se că se īncadrează īn normal o amenore de circa 1 an apărută după primul ciclu menstrual, sau o amenoree de 6 luni apărută īn cel de al doilea an de la instalarea primei menstruaţii.

-Se consideră că sunt necesare circa 40 de cicluri pentru ca menstruaţia să aibă regularitate şi caracterele menstruaţiei femeii tinere

-ETIOLOGIE-

            -1-Tulburări endocrine de pubertate-tranzitorii

            -2-Formă medie de hiperplazie suprarenală care va fi suspectată la fetiţele cu hirsutism. Īn aceste cazuri 17 cetosteroizii au valori normale, īn timp ce 17 hidroxi-steroizii au valori subnormale.

 

5.39.     MICROCEFALIE

 

-CRANIU MAI MIC DECĪT CEL OBIŞNUIT-

-Se impune măsurarea perimetrului cranian şi compararea valorii cu cifrele din nomograme

-ETIOLOGIE

                        1-DDEFECTE DE ALE DESVOLTĂRII CRANIULUI

                                   -microcefalie ereditară

                                   -iradiere intrauterină

                                   -nanism SECKEL

                                   -Sindrom CORNELIA DE LANGE

                                   -Sindrom RUBINSTEIN TAYBI

                                   -Sindrom SMITH-LEMLI-OPITZ

                        2-INFECŢII INTRAUTERINE

                                   -rubeolă congenitală

                                   -infecţie cu virus citomegalic

                                   -toxoplasmoză congenitală

                                   -sifilis congenital

                                   -infecţii cu virus herpetic

                        3-TULBURĂRI PERINATALE ŞI POSTNATALE

                                   -anoxie intrauterină sau neonatală

                                   -malnutriţie severă

                        4-BOLI CROMOSOMIALE

                                   -sindrom -cri du chat-

                                   -trisomie

 

 

5.40.     MICROFTALMIE

 

-GLOB OCULAR CU DIMENSIUNI NEOBIŞNUIT DE MICI, prin diminuarea tuturor diametrelor şi asociat de obicei

 cu scăderea importantă a acuităţii vizuale

-ETIOLOGIE

                        -se poate transmite ereditar cu caracter dominant sau recesiv

                        -se īntālneşte de obicei ca semn asociat īn unele sindroame ereditare cum sunt:

                                   -sindrom ACARDI

                                   -sindrom “ochi de pisică”

                                   -trisomie 13

                                   -Sindrom TREACHER-COLLINS

                                   -Sindrom GOLTZ

                                   -Sindrom HALLERMAN-STREIF

                                   -Sindrom FANCONI

-Se poate asocia cu cataractă, aniridie, coloboma iris

-Se poate datora unor infecţii intrauterine ale fătului /transmise de la mamă/ cum sunt

                        -toxoplasmoza congenitală

                        -rubeola congenitală

 

5.41.     MICROGNATIE

 

-HIPOPLASIE IZOLATĂ DE MANDIBULĂ-

-Faciesul bolnavului are aspect de PASĂRE-nasul proemină ca un cioc

-Se asociază frecvent cu alte anomalii morfologice

-Pot apărea tulburări respiratorii

-ETIOLOGIE

            1-Aminopterina administrată īn timpul sarcinii

            2-Boli cromosomiale /trisomie 13-15 /trisomie 18, sindrom cri du chat, deleţia braţului lung al

               cromosomului 21

            3-Displazie oculo-auriculo-vertebrală-Sindrom GOLDENHAR

            4-Disostoză mandibulo-facială-sindrom TRAECHER-COLLINS-FRANCSHETTI

                                   -se asociează cu hipoplazia oaselor feţei, a maxilarului superior şi arcadei

               zigomatice

            5-Nanism cu cap de pasăre-Wirchow-Seckel

            6-Oculo-mandibulo-discefalie cu hipotrichoză-HALLERMANN-STREIF.

            7-Sindrom CORNELIA DE LANGE

            8-Sindrom PIERRE-ROBIN-asociat cu glosoptoză şi palatoschisis-copilul are dificultate de

               Respiraţie,episoade repetate de cianoză

            9-Sindrom RUSSEL-SILVER

            10-Sindrom SMITH-LEMY-OPITZ

            11-Sindrom BLOOM

            12-Progeria

            13-Picnodisistoză MARATEAUX-LAMY

 

 

5.42.     NISTAGMUSUL ŞI PTOZA PALPEBRALĂ

 

1-NiSTAGMUSUL FIZIOLOGIC-după vārsta de un an se consideră patologic

-poate debuta doar după cāteva săptămāni de viaţă, cānd este foarte pronunţată fixarea laterală, este persistentă, ne gāndim şi la leziuni oculare sau de chiasmă

2-NISTAGMUSUL OPTO-CHINETIC-cānd copilul vrea să fixeze un obiect

3-NISTAGMUSUL CARE APARE SPONTAN-este evocator pentru o afecţiune cerebrală- īn special cerebeloasă

4-NISTAGMUSUL RITMIC, PENDULANT-care apare la privire īnainte şi la fixare insistentă-apare īn cazurile de alterare rapidă a acuităţii vizuale-cataracta retrolentală fibroplastică, atrofia nervului optic, consum de medicamente (barbiturice), substanţe anticonvulsive prin supradozaj acut sau cronic

5-NISTAGMUSUL TOXIC- īn intoxicaţii

 

PTOZA PALPEBRALĂ

-ptoza palpebrală uni sau bilaterală la copil īntotdeauna este considerat patologic

CAUZELE MAI FRECVENTE

                        -1-procese locale-edeme, hemangioame, limfangioame

                        -2-Intoxicaţii-botulism

                        -3.-cauze neurogene-traumatisme, tumori, inflamaţii

                        -4-cauze miogene-miastenia gravă

                        -5-malformaţii congenitale-sindromul ZELLWEGER

 

 

5.43.     OBOSEALA

 

-ĪNTOTDEAUNA AVEM OBLIGAŢIA SĂ EXCLUDEM PREZENŢA UNEI AFECŢIUNI ORGANICE-

-Grupă de vārstă predispusă

                                   -īntre 3-5 ani

                                   -īn perioada pubertăţii

                                   -īn perioade intensive de creştere īn lungime

-Nu sunt rare tulburările somn-de adormire-şi creşterea timpului de somn pe 24 de ore

-Poate fi etichetat ca oboseală de crestere numai īn acele cazuri īn care sunt excluse afecţiunile organice; ne referim la sindroame anemice, lipsă de vitamine, infecţii cronice, focar de infecţie amigdalian sau dentar, infecţii urinare latente, sinuzitele, vegetaţii adenoide, tuberculoza, hepatitele anicterice, preluidul altor boli organice cum ar fi-artritele reumatoide, leucemiile, formaţiuni tumorale de diferite etiologii

-AVEM OBLIGAŢIA SĂ NE CONVINGEM de:

                                   -calitatea şi cantitatea alimentelor consumate de copil

                                   -īn ce măsură este copilul impilcat īn activităţi fizice sau psihice

                                   -programul de şcoală sau de muncă

                                   -preocupările copilului īnainte de culcare-emoţii-filme, diferite programe

                                   -tratamente medicamentoase cunoscute

                                   -eventualul consum de narcotice

 

5.44.     PECTUS CARINATUM

 

STERN ĪN CARENĂ

-proeminenţă anterioară a sternului şi a porţiunilor cartilaginoase ale coastelor, cu depresiune

 laterală a toracelui

 

MECANISM

                                   -1-Malformaţie congenitală

                                   -2-Tulburări congenitale ale structurii colagenului

                                   -3-Acţiunea muşchilor toracici asupra coastelor demineralizate

ETIOLOGIE

                                   -1-Sechele de rahitism

                                   -2-Sindrom MARFAN

                                   -3-Alte malformaţii ale cutiei toracice

                                   -4-Traumatisme, stări sechelare după intervenţii chirurgicale

 

5.45.     PECTUS EXCAVATUM

 

-Torace īn pālnie

-Deformarea īn formă de pālnie a regiunii anterioare a toracelui, datorită deplasării īnapoi a jumătăţii

 inferioare a sternului

-MECANISM

            -Uneori se datoreşte unui tendon diafragmatic central /scurt / care trage spre coloana vertebrală apendicele xifoid

            -Are influenţă asupra funcţiilor respiratorii /scade capacitatea vitală, volumul respirator maxim

            -Asupra cordului-care este deplasat spre stānga, cu creşterea diametrului antero posterior, uneori cu apariţia unui suflu sistolic /scade volumul sistolic maxim

-ETIOLOGIE-

            1-Forma familială-cea mai frecventă formă-absent la naştere, se dezvoltă īn primele luni sau ani după naştere-Etiologie necunoscută.

            2-Pectus carinatum din boli genetice-sindrom MARFAN

            3-Pectus carinatum dobāndit-boli respiratorii cu obstrucţii cronice sau boli ale parenchimului pulmonar care conduc la retracţie sternală pe perioadă lungă

                                                           -rahitism

 

5.46.     RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

 

CELE MAI FRECVENTE CAUZE la diverse perioade de vārstă ale copilăriei

 

-la nou-născut            - obstrucţia meatului uretral cu detritusuri epiteliale (īndeosebi la cei cu hipospadias coronar)

-                   obstrucţia meatului uretral cu uraţi

-                   obstrucţia uretrei posterioare (valve de uretră posterioară)

Diagnostic diferenţial cu anuria din:

-                   agenezia renală

-                   şocul neonatal

-                   deshidratarea acută

       -la copil                          - constipaţie cu distensia rectului (īn special la retardaţii mintali)                                                                                             - inflamaţii ale prostatei şi colului vezical

-   corp străin uretral

-   angajare uretrală a unui calcul vezical

-   prolaps endouretral al unui neoplasm intravezical

-   retenţia acută īn cursul unui proces obstructiv cronic (diverticul vezical, malformaţii uretrale)

 

ATITUDINEA PRACTICĂ īn caz de retenţie acută de urină:

  1. Tuşeu rectal, īndepărtarea fecaloamelor.
  2. Căldură locală (băi calde prosoape calde īn regiunea perineală), antispastice.
  3. Cateterism vezical. Īn caz că e posibil acesta realizează drenajul urinii vezicale. Se recomandă examenul citobacteriologic al urinii, urocultură. Dacă nu e posibil, puncţie suprapubiană.
  4. Radiografia porţiunii inferioare a abdomenului, urografie, uretroscopie, cistoscopie.
  5. Īn caz că la bază este o problemă cronică, īn funcţie şi de răsunetul asupra aparatului urinar superior (hidronefroza secundară, megauretere) se recomandă drenaj extern al urinii pe cale urologică: sondă ą dčmeurre endouretrală (Pezzer), ureterostomie. Se tratează infecţiile urinare asociate.
  6. Rezolvarea urologică a bolii de bază.

 

 

5.47.     SEMIOLOGIE GENETICĂ LA COPIL

MALFORMAŢII MINORE

 

Oculare

Epicantus, oblicitatea fantelor, hipertelorismul, petele Bruschfield

Auriculare

Implantare joasă, orientare oblică, cutarea incompletă a helixului, helix aplatizat, gropiţă scafoidă, absenţa lobulului, mugure pretragian

Păr

Inplantare pe ceafă, sprāncene īmpreunate

Gāt

Scurt, palmat

Torace

Pectus excavatum, stern scurt, gropiţe anormale

Trunchi

Orificiu sacrat orb, sinus pilonidal, hipoplasia labiilor mari sau mici

Membre superioare

Gropiţe epitrochleene, camptodactilie, clinodactilieunghi sau dermatoglife modificate

Membre inferioare

Depărtarea dintre primul şi al doilea deget, implantarea anormală a unor degete-īn general al 2 lea şi al 3-lea

MALFORMAŢII SEMNIFICATIVE

 

Sistem nervos

Microcefalie, hidrocefalie, anencefalia, spina bifida aperta, meningocel

Extremitate cefalică

Despicătură palatină, labiopalatină, anotie, microftalmie, anoftalmie, colobomă

Cardio-vascular

Malformaţii cardiace, aortice, venoase, limfatice

Digestiv

Atrezie esofagiană, intestinală, stenoză pilorică, duodenală, atrezia anală, malformaţii biliare

Membre

Luxaţia şoldului, picior strāmb, mīnă, strāmbă, sindactilie, degete absente, supranumerare, incomplete

Torace

Īn carenă, pālnie, cifoscolioză

Aparat uro-genital

Malformaţii uro-renale-duplicaţie, rinichi īn potcoavă, extrofie de vezică, ectopie testiculară, hipospadias, hipertofie clitoridiană, absenţa labiilor mari sau mici, agenezia gonadică, ambiguitate sexuală

Păr şi Fanere

Aplazii cutanate localizate, naevi, pete – cafea cu lapte –angioame, anomalii ale unghiilor, anomalii ale părului

]

 

 

SIMPTOME  OBIECTIVE ŞI SUBIECTIVE-NOŢIUNI GENERALE

 

1. O parte din simptome pot fi observate atāt de aparţinători cāt şi de medic

2. Alte simptome sunt sesizabile prin

            -acuzele bolnavului sau a copilului

            -starea generală a copilului bolnav

            -comportamentul schimbat al copilului

            -nu toate simptome obiective īşi găsesc exprimare īn sindromul dureros, de exemplu cianoza, icter, paloarea marcată a tegumentelor, exantheme, scaune cu sānge, edeme, febră, hemoptizie, vărsături,  etc

3. Modificările patologice care nu produc simptome subiective trebuiesc depistate prin examinarea corectă şi minuţioasă a bolnavului-exemplu-retardare psihică, microanomalii, sufluri cardiace, hepato-splenomegalii, tumori de diferite feluri, hernii, criptorhidiile, retenţii testiculare, modificări de reflexe, etc

4. Unele afecţiuni pot fi depistate doar prin examinări de laborator/fizico chimice, alte examinări mai pretenţioase şi de fineţe

5. Acuzele subiective trebuiesc luate īn considerare pānă cānd nu avem argumente solide de excludere ale afecţiunii

            -modificări ale stării generale

            -schimbarea comportamentului, a vitalităţii copilului

            -dureri, adinamie, apatie, ameţeli, senzaţie de sufocare, stare de panică, greţuri, halucinaţii, etc

6. Deja la primul examen medical simptomele obiective sau subiective pot fi localizate-

a. -la nivelul unei segment al corpului sau a unui organ-/dureri abdominale, palpitaţii, creşterea īn volum a unei regiuni anatomice, hemoragii

                        b. -falsă localizare-durerile apar la distanţă de organul afectat-litiază renală, pneumonia lobară inferioară, melena vera

                        c. - consecinţele fiziopatologice exprimate prin funcţii patologice ale afecţiunii de fond

                                   -insuficienţă cardio-circulatorie

                                   -insuficienţă renală cronică

                                   -hiperbilirubinemii, sindroame icterice

                                   -atrezia căilor biliare

                                   -dispnee

                                   -cianoză, edeme, diureză compensatorie

                        d. - simptome clinice generale independente de -etiologie, localizare, diminuarea apetitului, astenizare, transpiraţii, febră, modificările patologice ale proteinelor serice,VSH crescut, creşterea numărului de leucocite. ĪN CONCLUZIE –VALOAREA SIMPTOMELOR DIN PUNCT DE VEDERE A DIAGNOSTICULUI DE CERTITUDINE ESTE FOARTE DIFERITĂ.!!

RECUNOAŞTEREA lor īn unele cazuri permite stabilirea imediată a diagnosticului: amigdalită pultacee, rujeolă, pneumonie-iar īn alte cazuri necesită o activitate medicală mai laborioasă: stare febrilă prelungită, scădere īn greutate, poliurie, ataxie, etc

7. Datele furnizate de aparţinători trebuie interpretate cu mult discernămānt, cu precauţie, pentru următoarele motive:

            -o stare de rău care durează cāteve secunde poate fi interpretată ca durānd cāteva minute

            -o formă uşoară de epistaxis poate fi relatată ca o hematemeză

            -nu ştie sau nu vrea să ştie de existenţa unui corp străin, sau medicament pe care copilul l-a

             consumat

            -neagă sau minimalizează traumatismele suferite de copil

            -agravează durerile sesizate de copil

            -nu are spirit de observaţie, este nepăsător, neglijent faţă de educarea şi creşterea  copilului

 

5.48.     TULBURĂRILE DE SOMN LA COPIL

 

-La sugar poate fi consecinţa ritmului liber al alimentaţiei-sugarul doreşte să mănānce şi să bea şi ziua şi noaptea

-Īn asemenea cazuri părinţii solicită somnifere, cu toate că soluţia ideală ar fi reglementarea cāt mai eficientă a ritmului de alimentaţie prin alimentaţie corectă īn timpul zilei

-Seara-tulburări de adormire-conflicte familiale, neīndeplinirea atribuţiilor şcolare pentru ziua următoare

-La copil mai mare se produce şi frică, sau tresărire din somn

 

CONSECINŢELE TULBURĂRILOR DE SOMN

            -oboseală, irascibilitate

            -tulburări de comportament

            -indisciplină

            -scăderea randamentului şcolar

 

-Somnul copilului neurotic este superficial, neliniştit

-Tulburări de somn de tip DIENCEFALIC

            -inversarea spontană a ritmului de somn: ziua doarme, noaptea este treaz

            -cauzele sunt-tumori, gliom, cranio-faringiom, encefalită, meningită

-HIPERSOMNOLENŢĂ-cauze infecţioase, toxice, vasculare, sindroame de hipertensiune intacraniană

            -leziuni cerebrale organice-somn instantaneu-narcolepsia

-ALTE CAUZE ale tulburărilor de somn

-transpiraţia-īnainte de 12 nu are semnificaţie-transpiraţia nu este profuză

            -transpiraţia īn zori-are semnificaţie patologică-infecţii acute sau cronice, feocromocitom,

             neuroblastom, boala HODGKIN, intoxicaţie cu mercur, antihistaminice

            -poliuria-poate produce tulburări de somn, fie cauze psihogene, organice sau funcţionale

             scăderea capacităţii vezicii urinare-enurezis nocturn

            -prurit-īnţepătură de insecte, urticarie, micoze cutanate, scabia, oxiuriaza, afecţiuni hepatice,

             leucemia, boala HODGKIN, histiocitoza, diabetul zaharat, uremia

            -palpitaţii precordiale-suprasolicitare fizică sau pihică a copilului

            -la pubertate-creşterea secreţiei de catecolamină, sindrom hiperkinetic, distonie

             neurovegetativă, anxietate, etc

            -sindroame motrice independente de voinţa copilului-nelinişte motorie, ataxia, tic, etc

             mai ales īn cazul cānd copilul este treaz, produc senzatie neplăcută.

 

5.49.     TULBURĂRI DE VORBIRE

 

- Dacă funcţionează  corect procesul de -cunoaştere-gāndire-vorbire-funcţiile intelectuale ale copilului

- Procesul de evaluare a acestor funcţii nu este o procedură uşoară

-CĀTEVA CAUZE  ale tulburărilor de vorbire

      -īntārzierea vorbirii familiale-/genetică, de mediu, grad de cultură, preocupare, etc

       copilul este de altfel un copil perfect sănătos, inteligent, poate prezenta īntārzierea vorbirii

- Retardare mentală-poate intra īn discuţie şi īn acele cazuri īn care copilul nu prezintă semne clinice   de leziune organică

- O cauză foarte frecventă este TULBURAREA DE AUZ-copilul prezintă-surditate de cuvānt-percepe vocea dar nu īnţelege cuvāntul

- Perturbări de articulare a vorbirii-se produce la copii neurotici

 

5.50.     TULBURĂRI DE DEGLUTIŢIE

 

-Insuficienţă sau imposibilitate de deglutiţie; trebuie analizată īn contextul alimentaţiei

-Se īntālnesc deja la vārsta de nou născut ca efecte secundare a medicamentelor administrate, hemoragia intracraniană, hipoxie gravă, atrezia esofagiană, prematuri cu vārsta foarte mică, o bună parte din aceste cauze pe parcurs se reglementează /săptămāni, luni / o altă parte rămāne definitivă.

Tulburări definitive de deglutiţie

                        -leziuni cerebrale –avansate

                        -parezele spastice cerebrale

                        -paralizii bulbare

                        -idioţii de diferite etiologii

                        -atireozele, miastenia gravă

                        -dermatomiozitele

REGURGITAREA alimentelor

                        -sugar nevropat

                        -spasmul esofagului sau a cardiei-īn asemenea situaţii nu se pun īn evidenţă leziuni anatomice-la sondaj efectuat tractul este penetrabil

                        -vărsătura eliminată cu această ocazie este nedigerată şi nu conţine aciditate chimică.

LA COPIL MAI MARE-disfagia instituită brusc-stenoză esofagiană

                         Īn primul rīnd ne gāndim la leziuni traumatice, corp străin, substanţă corozivă, intubaţie, brochoscopie, etc

 

 

5.51.     VĂRSĂTURILE LA COPIL

 

1-NOU-NĂSCUT

-A-CU SIMPTOME CLINICE  GENERALE CU CARACTER DE REPETABILITATE

 

 

                                                                                                                                                                     -malformaţii congenitale

                                                                                                                                                                     -diferite forme de atrezii

                                                                                                                                                                     -atrezie esofagiană

                                                                                                                                                                     -esofag scurt

                                                                                                                                                                     -atonia esofagiană

                                                                                                                                                                     -chalazia, achalazia

                                                                                                                                                                     -herniile hiatale

 

            CU FEBRĂ                        FĂRĂ FEBRĂ

            -meningita                    -edem cerebral

            -pneumonie                  -hidrocefalie

            -infecţii ombilicale         -sindrom de pierdere de sare

            -stare septică                -hernie hiatală

                                               -hemoragii intracraniene

                                               -traumatisme obstetricale

                                               -melena vera

 

FĂRĂ SIMPTOME CLINICE GENERALE-

            -supraalimentaţie

            -alimentatţie haotică

            -administrare de medicamente

             pe cale orală

 

2-VĂRSĂTURILE LA SUGAR

                                                          

   CARACTER  CRONIC         CARACTER ACUT

-fără afectarea stării generale     cu afectarea stării generale

 

-alimentaţia haotică                    -compresiune intracraniană

-plīns puternic                           -invaginaţia

-scīrbă dem alimente                   -apendicita

-examinarea abdomenului            -infecţii acute

-constipaţia                                   -starea septică

-infecţii otice-urinare                    -hemoragie intracraniană

-examinarea faringelui                 -hernie diafragmatică

-enterite                                         -malformaţii obstrutive pe tub digestiv

-meteorism                                    -abdomen acut de etiologii diverse.

-stenoză pilorică                             -intoxicaţii

-alintarea copilului                          -tumori

-supraalimentaţia                             -tulburări circulatorii

-administrare de medicamente         -traumatism cranian

-malabsorbţia

-ruminaţia

-malformaţii congenitale

-administrare de medicamentee

 

 

 

3-VĂRSĂTURILE LA COPIL

 

-CAUZE CELE MAI FRECVENTE

                        -alimentaţie neregulată

                        -enteritele, tulburările digestiei

                        -vărsăturile acetonemice

                        -apendicita

                        -peritonita

                        -traumatisme abdominale şi craniene

                        -afecţiuni acute al organelor abdominale

                        -cauze psihice

                        -intoxicaţii

                        -meningite, encefalite

                        -neoformaţii intracraniene

                        -hematom subdural

                        -bolile metabolice, etc