VÂRSTA	GREUTATE		LUNGIME
VÂRSTA	B	F	B	F
1 ani	10,05	9,75	75,2	74,2
2 ani	12,56	12,99	87,5	86,6
3 ani	14,61	14,42	96,2	95,7
4 ani	16,51	16,42	103,4	103,2
5 ani	18,37	18,37	108,7	109,1
6 ani	21,91	21,09	117,5	115,9
7 ani	24,54	23,68	124,1	122,3
8 ani	27,26	26,35	130,0	128,0
9 ani	29,94	28,94	135,5	132,9
10 ani	32,61	31,89	140,3	138,6
11 ani	35,20	35,74	144,2	144,7
12 ani	38,28	39,74	149,6	151,9
13 ani	42,18	44,95	155,0	157,1
14 ani	48,81	49,19	162,7	159,6
15 ani	54,48	51,48	167,8	161,1
16 ani	58,83	53,07	171,6	162,2
17 ani	61,78	54,02	173,7	162,5
18 ani	63,5	54,39	174,5	162,5

1.2. CALCULUL GREUTĂŢII LA SUGAR

în primele 4 luni sugarul creşte în medie cu 750 grame pe lună
în următoarele 4 luni sugarul creşte în medie cu 500 grame pe lună
în următoarele 4 luni sugarul creşte în medie 250 grame pe lună

NE VOM FERI DE A CONSIDERA PREA SCHEMATIC CURBA GREUTĂŢII SUGARULUI. Evident aceste sunt cifre medii. Unii calculează greutatea optimă cu 600 de grame pe lună în primele 6 luni şi 500 grame în următoarele 6 luni. În realitate, creşterea în greutate la sugar nu se face cu o precizie matematică ci sunt posibile devieri în plus sau minus, determinate de particularităţile individuale ale copilului şi de o serie întreaga de factori ereditari-vezi lotul minim genetic/exogeni. Formulele şi cifrele date servesc totuşi ca un bun îndreptar pentru orientare.

Pentru calcularea aproximativă a greutăţii copiilor mai mari de 1 an, folosim următoarea formulă:

X=M + (2 * n)

în care M este greutatea copilului la vârsta de 1 an şi “n” este vârsta în ani.

1.3. CARTAREA GREUTĂŢII CORPORALE, LUNGIMII ŞI A SUPRAFEŢEI CORPORALE LA SUGAR CU AJUTORUL UNOR FORMULE

GREUTATE CORPORALĂ - G

G = X + 500 * N

în care X este greutate la naştere, N este vârsta actuală în luni

LUNGIMEA CORPULUI ÎN PRIMUL SEMESTRU DE VIAŢĂ – L’

L’ = I + 2,5 * N

în care I este lungimea la naştere, N este vârsta actuală în luni.

LUNGIMEA ÎN AL II-LEA SEMESTRU – L’’

L’’ = I + 1,5 * N

I este lungimea la naştere, N este vârsta actuală în luni.

SUPRAFAŢA CORPORALĂ RAPORTATĂ LA GREUTATE ÎN PRIMUL AN

0,15 metri pătraţi la 2 kg greutate

0,25 metri pătraţi la 5 kg greutate

0,45 metri pătraţi la 10 kg greutate

Până la vârsta de 3 ani se foloseşte termenul de LUNGIME - după această vârstă ÎNĂLŢIME sau TALIE.

1.4. CREŞTEREA ÎN LUNGIME A COPILULUI

· Nou născut 52 cm

· În primul an de viaţă creştere de 2 cm lunar - la vârsta de 1 an 75 cm

· La 2 - 3 ani, ritm de creştere de 10 cm

· La 4 - 10 ani ritm de creştere 5 - 6 cm

· În primii 10 ani nu există diferenţă între fete şi băieţi privind creşterea în lungime

· La fete între 10 - 12 ani se înregistrează un ritm de creştere mai accentuat, anual 9 cm

· Băieţii ajung la acest ritm cu 2 ani mai târziu anual 10 - 10,5 cm

· După atingerea valorilor maxime peste 2 ani anual numai

LUNGIME = 5 * NUMĂRUL ANILOR + 80

1.5. TABEL DUPĂ NELSON – PPIVIND GREUTATEA ŞI LUNGIMEA LA SUGAR.

BĂIEŢI		VÂRSTA	FETE
Greutate	Înălţime		Greutate	Înălţime
3,4	50,6	La naştere	3,2	50,2
4,2	54,0	1 lună	4,2	53,5
4,9	57,00	2 luni	4,8	55,5
5,7	60,4	3 luni	5,6	59,5
6,4	63,5	4 luni	6,2	61,3
7,0	64,7	5 luni	6,8	63,2
7,6	66,4	6 luni	7,3	65,2
8,1	68,0	7 luni	7,8	67,0
8,6	69,8	8 luni	8,2	68,5
9,1	71,2	9 luni	8,7	70,1
9,4	72,6	10 luni	9,1	71,6
9,9	74,0	11 luni	9,4	73,0
10,1	75,2	12 luni	9,8	74,2

1.6. SUPRAFAŢA CORPORALĂ LA COPIL

- suprafaţa cutanata pentru un sugar de 3 kg este de 20 dm2

- suprafaţa cutanata pentru un sugar de 6 kg este de 30 dm2

- suprafaţa cutanata pentru un sugar de 9 kg este de 40 dm2

- suprafaţa corporală pentru un sugar de 12 kg este de 50 dm2

SUPRAFAŢA SPECIFICĂ

- pentru o greutate de 3 kg 20/3 =6,6 dm2

- pentru o greutate de 6 kg 30/6 =5 dm2

- pentru o greutate de 9 kg 40/9=4,4 dm2

- pentru o greutate de 12 kg 50/12 =4,1

1.7. PERIMETRUL CRANIAN LA SUGAR ŞI COPIL MIC - DUPĂ R. BONCHARD

VÂRSTA	BĂIEŢI	FETE
La naştere	35,3-1,2	34,7-1,0
3 LUNI	40,9-1,2	40,0-1,2
6 LUNI	43,9-1,0	42,8-1,2
9 LUNI	46,0-1,0	44,6-1,2
1 AN	47,3-1,1	45,8-1,3
1,5 ANI	48,7-1,1	47,1-1,2
2 ANI	49,7-1,2	48,1-1,4
3 ANI	50,4-1,20	49,3-1,3
4 ANI	51,0-1,2	49,9-1,3
5 ANI	51,3-1,2	50,3-1,3

FORMULA FRANK: LUNGIMEA CORPULUI ÎMPĂRŢIT CU 2 ŞI ADĂUGAT CIFRA 9 ESTE EGAL CU PERIMETRUL CRANIAN.

1.8. PERIMETRUL TORACIC DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 1 AN

La nou-născut	31 cm
La 1 luna	34 cm
La 2 luni	36 cm
La 3 luni	37 cm
La 4 luni	38 cm
La 5 luni	39 cm
La 6 luni	40 cm
La 7 luni	41 cm
La 8 luni	42 cm
La 9 luni	43 cm
La 10-11 luni	44 cm
La 12 luni	45 cm

1.9. PERIMETRUL TORACIC DE LA 2 ANI PÂNĂ LA 20 DE ANI

Vârsta	B	F	Vârsta	B	F
1 an	45	45	11	63	664
2 ani	47	47	12	65	64
3 ani	49	49	13	66	67
4 ani	51	51	14	70	72
6 ani	53	53	15	73	78
7 ani	55	55	16	80	79
8 ani	57	57	17	82	80
9 ani	59	59	18	84
10 ani	61	60	20

1.10. REPERE ALE DEZVOLTĂRII VIZUALE LA COPII

LA NAŞTERE

Funcţia vizuală există dar e departe de desăvârşire.

SENSIBILITATEA NOU-NĂSCUTULUI la stimuli luminoşi se constată prin

- Reflex fotomotor

- Reflexul de clipire la lumină sau închiderea ochilor la lumina puternică

- Reflexul de a privi o lumină discretă

ÎN PRIMA LUNĂ DE VIAŢĂ

Reflexul de fixare a privirii ca răspuns la stimul luminos

LA 1-2 LUNI

- Apare şi se dezvoltă reflexul de urmărire cu privire a unui obiect care se mişcă

LA 2-3 LUNI

- Ambii ochi se îndreaptă conjugat spre obiectul privit-reflexul de fuziune

LA 4-5 LUNI

- Reflexul de convergenţă este prezent constant

- Coordonarea între privirea şi apucarea unui obiect se consolidează

- Reflexele de fixare, de urmărire şi de convergenţă sunt la baza vederii binoculare care se dezvoltă în primele 6 luni de viaţă

- Vederea în profunzime apare la aproximativ 6 luni

- Strabismul intermitent expresie a unei încordări motorii uşoare şi inconstante, este fiziologic până la 3-4 luni

ORICE STRABISM CONSTANT ÎNAINTE DE 4 LUNI ESTE PATOLOGIC. ORICE STRABISM, CHIAR CEL INCONSTANT IMPUNE TRATAMENT.

1.11. REPERE ALE DEZVOLTĂRII AUDITIVE LA COPII

EXAMINAREA FUNCŢIEI AUDITIVE
UN SINGUR TEST NU ESTE GARANŢIA UNUI AUZ BUN. EXAMINAREA TREBUE REPETATĂ PE TOATĂ PERIOADA COPILĂRIEI
O vorbire corectă, apariţia vorbirii la vârsta corespunzătoare, indică o funcţie auditivă normală
TESTAREA ACUSTICĂ se poate practica chiar şi la nou-născut

RĂSPUNSURILE SUGARULUI SUNT FOARTE DIFERITE

clasicul reflex Moro
reflexe de orientare-întoarcerea capului sau ochilor spre sursă sonoră
reflex cochleo - palpebral - contracţie scurtă a pleoapelor
reflexe motorii localizate la membre spre exemplu
grimase, contracţii, parcelare ale feţei, agitaţie, plâns, tresăriri, răspunsuri neurologice globale
CEEA CE CONTEAZĂ ESTE APARIŢIA RAPIDĂ A RĂSPUNSULUI
SEMNE CARE POT SUGERA SURDITATEA - până la 4 luni -sunt foarte puţine semne
PĂRINŢII FOARTE ATENŢI mai ales cu experienţă, observă că copilul este foarte liniştit, nu reacţionează la zgomote, însă are reacţii foarte vii la atingere sau vibraţii

LA VÂRSTA DE 9 LUNI
TEST DE ORIENTARE - folosirea de jucării sonore, chemarea copilului pe nume, întâi în şoaptă, apoi cu voce tare, producere de zgomote, fluierat, trântitul unei uşi
DUPĂ VÂRSTA DE 2 ANI - ORICE ÎNTÂRZIERE DE LIMBAJ

1.12. DENTIŢIA

DINTE	DENTIŢIE TEMPORARĂ-LUNI		DENTIŢIE DEFINITIVĂ-ANI
DINTE	MAX-SUP	MAX –INF	MAX-SUP	MAX-INF
INCIS MED	6-12	5-10	6-8	6-8
INCIS LAT	8-13	7-16	7-9	7-9
CANINI	16-22	16-23	10-12	9-12
MOLAR 1	11-18	11-18	9-11	9-11
MOLAR 2	20-33	20-31	10-12	10-13
MOLAR 3	-	-	5-7	5-7
MOLAR 4	-	-	12-14	12-13
MOLAR 5	-	-	17-30	17-30

Apariţia normală a dinţilor se petrece în limite mari de timp.

Dentiţia temporară are 20 de dinţi.

Dentiţia definitivă are 32 de dinţi. La 12 - 14 ani copilul are 28 de dinţi.

1.13. DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE ÎN PRIMELE 18 LUNI DE VIAŢĂ

· 1-1,5 luni-priveşte chipuri

· 1,5-5 luni ţine capul la 90 de grade

· 1-5 luni surâde spontan

· 1,5-4 luni râde în hohote

· 2-4 luni urmăreşte cu privirea

· 2-5 luni se întoarce pe o parte

· 2-5 luni îşi priveşte mâinile

· 2-5 luni, gângureşte

· 3,5-6 luni apucă un obiect oferit

· 4-6 luni întinde mâna

· 4-7 luni întinde mâna şi apucă un obiect

· 6-12 luni-imită sunete

· 6,5-10 luni recunoaşte persoane

· 6,5-16 luni se ridică în şezut

· 9-16 luni se ridică în picioare cu sprijin

· 10-17 luni merge cu sprijin

· 11-19 luni se ridică în picioare singur

· 10-17 luni merge singur.

1.14. DEZVOLTAREA MEMORIEI-ORIENTĂRII LA COPIL

LA VÂRSTA DE RECUNOAŞTEREA SE MENŢINE

· 3 luni câteva minute

· 1 an aproximativ 2 săptămâni

· 2 ani câteva luni

· 4 ani 1 an

· peste 4 ani permanent dacă nu intervine pierderea memoriei

PUNCTUL MAXIM AL MEMORIEI

· 12-15 ANI pentru mecanică şi materiale

· adolescenţă pentru forme şi modele

· mai târziu pentru idee şi înţeles

La început numai capacitatea de a remarca | posibilitatea de a reproduce după un timp scurt.

MEMORIE PROPRIE

· după al 2-lea an de viaţă

ORIENTAREA

· 2 ani începutul orientării spaţiale

· 4 ani începutul orientării în timp

· 6-7 ani orientarea în funcţie de zilele săptămânii

· 9-10 ani orientarea în funcţie de luni şi ani

1.14.1.1.1 [DUPĂ FANCONI]

1.15. APGAR - SCOR

NOTA	FRECVENŢĂ CARDIACĂ	RESPIRAŢIA	TONUSUL MUSCULAR	REACŢIA LA CATETER NASAL	CULOAREA TEGUMENTELOR
0	Absent	Nu respiră	Fără tonus	Absent	Palid cenuşiu
1	Sub 100	Bradiaritmie	Extremităţi flectate	Grimase	Extremităţi livide
2	Peste 100	Peste 100	Plânge puternic	Strănută, tuşeşte	Culoare roşie

1.16. FRECVENŢA CARDIACĂ LA COPIL

Vârsta	Frecvenţă minimă	Frecvenţă maximă
Nou-născut	80	160
3 luni	120	200
1 an	100	180
8 ani	65	120
12 ani	60	110

La nou-născut	140-150 pulsaţii pe minut
La 6 luni	130 pulsaţii pe minut
La 1 an	125 idem
La 2 ani	120 idem
La 4 ani	100 idem
La 8 ani	90 idem
La 12 ani	85 idem

1.17. CAPACITATEA VEZICII URINARE LA COPIL

La nou-născut	50 cc
La 1 lună	62-74 cc
La 3 luni	110-115 cc
La 7 luni	120-196 cc
La 1 an	195-283 cc
La 1-3 ani	248-409 cc
La 7-8 ani	505-841 cc
La 9-10 ani	575-936 cc
La 12-13 ani	840-1240 cc

1.18. FRECVENŢA MICŢIUNILOR LA COPIL

1.18.1. FRECVENŢA MICŢIUNILOR LA COPIL

la 2-3 ani 10 micţiuni pe 24 /ore
la 4-6 ani 6-7 idem
la 7 ani 7-10 idem
la 11-14 ani 3 idem

1.18.2. DENSITATEA URINARĂ

la 6 luni 1006-1010
între 2-8ani 1008-1016
între 8-15 ani 1020-1022
la adult 1012-1024

1.19. FRECVENŢA RESPIRAŢIILOR LA COPIL

La nou-născut	45-55 pe minut
În primele trei luni	40-45 pe minut
La sfârşitul primului an	35 pe minut
La 2 ani	32 pe minut
La 3 ani	30 pe minut
La 5 ani	27 pe minut
La 11 ani	24 pe minut
La adult	15-16 pe minut

1.20. SCAUNUL NORMAL LA SUGAR

1-0-4 luni

-alimentaţia la sin-2-3 scaune pe zi/intre 1-7 scaune/

Galbene aurii,”alifioase” comparate uneori cu “jumarile”

de ou,PH acid in jur de 5

-alimentaţia cu lapte de vaca sau formule-2-3 scaune pe zi,

Galbui deschise la culoare/dela albicioase si pina la brun

stralucitoare/de consistenţa chitoasa pina la solida,Ph

alcalin,in jur de 7

2-4 luni – 1an

1-3 scaune pe zi,mai intens galbene,mai consistente

3-Dupa virsta de 1 an

-scaune formate,asemănătoare-in ceeace priveşte

culoarea si mirosul-cu scaunele adultului.

4-Scaune diareice-caracteristici

-din punct de vedere cantitativ:-creşterea frecvenţei,

consistenţei/fluiditaţii/sau volumul csaunelor in

comparative cu obiceiurile uzuale fiecarui individ

-din punct de vedere calitativ:aspect variat,apos,grunjos,

mucogrunjos,mucopurulent,sanguinolent,grăsos/scaunul

steatoreic pluteşte in apa din oliţa/cu miros particular

acid,alcalin-spermatic,putred etc

ERITEM PERIANAL

5-Diaree cronică-scaune modificate ca frecvenţa şi/sau aspect modificat

pe o durata de o luna sau mai mult.

1.21. ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE

1.21.1. RAPORT DOZA COPIL/ADULT PE GRUPE DE VÎRSTĂ

VÂRSTA ÎN ANI	COEFICIENT DIN DOZA ADULTULUI
1 \| 12	1 \| 10
1 \| 2	1 \| 5
1	1 \| 4
3	1 \| 3
7,5	1 \| 2
12	2 \| 3

1.21.2. DOSIS FACTOR

VÂRSTA ÎN ANI	COEFICIENT DE ÎNMULŢIRE
0-1	1,8
1-6	1,6
6-10	1,4
10-14	1,2
ADULT	1,0

[KERPE-FRONIUS-ODON]

1.22. MEDICAMENTE PERFUZABILE ÎN LAPTELE MATERN

DENUMIREA	I	II	III
Calmante-antipiretice
- codeină	-
- paracetamol	-		+
- salicilaţi	-	+	+
Antihelmintice
- piperazin	+
- senna		+	+
Antiacide			+
Antivomitive
Antiinflamotoare
- indometacin
- sărurile de aur	+
- salicilate	+	+
Antiulceroase
- antgonisti H2
- sucralfate		+	+
Antibiotice-chemoterapeutice
- clorocid	+
- tetracicline	+
- aminoglicozide		+
- klion		+
- nevigramon		+
- sulfamidele		+
- nitrofurantoin			+
- cefalosporine			+
- eritromicina			+
- penicilinele			+
Anticoagulante
- varfarin			+
- heparin			+
Anticonvulsivante
- carbamazepin			+
- barbiturice		+
- fenitoina		+	+
- valproat
Antidepresive
- inhibitorii MAO		+
- antidep-triciclice		+
Antifungice			+
Antihistaminice
- cromoglicat		+
Antihipertensive
- inhibitorii ACE		+
- beta-blocante			+
- CA-blocante		+
- methildopa			+
Antimalarice
- dapson preparate	+
Antimigrenoase
- ergotamin	+

1.23. MEDICAMENTE PERFUZABILE ÎN LAPTELE MATERN - PARTEA A III-A

MEDICAMENT	I	II	III
Antitumorale	+
Tuberculostatice
Etambutol		+
-INH		+
-rifampicin			+
Brochodilatatoare
-teofilina		+
-diafilina		+
-beta-agonişti
-salbutamol			+
-terbutalin		+
Corticosteroizi-		+
-prin inhalaţie			+
Diuretice		+
Digoxina			+
Acid folic			+
Fierul			+
Antidiabetice
-pe cale orală		+
-insulina			+
Ostrogene	+
Contrceptive		+
Fenotiazine		+
Salazopirina		+
Tireoidea
-uracil		+
-thiroxina			+
Vccinuri			+
Vitamine
-vitamina A-D	+
-vitamina B-C			+

MENŢIUNE-Medicamente din prima coloană trec în laptele matern şi pot provoca simptome grave

-Medicamente din coloana a doua trec în laptele matern şi se pot administra în acele cazuri în care atât mama cât şi copilul pot fi observaţi permanent

-Medicamente din coloana treia pot fi administrate pentru că nu trec în laptele matern-în caz de trecere eventuală nu produc modificări patologice.

1.24. VÂRSTA OSOASĂ LA COPIL

1 - Nou-născut 0

2 - În jur de 4luni-cu oscilaţii 1 -6 luni

-os capitatum

-os hamatum

3-3 ani /oscilaţii 2-4 ani /

-os triquetrum

4-5 ani /oscilaţii 3-6 ani/

-os lunatum

5-6 ani /5-7 ani oscilaţii/

-os naviculare

-os multangulum majus

-os multangulum minus

6-11 ani /oscilaţii de 9-14 ani /

- os pisiform

1.25. VALORILE NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE LA COPII

VÂRSTA	mm/Hg - MAX--MIN
Sugar	90-60
2-3 ani	95-60
4-6 ani	100-65
7-9 ani	105-65
10-12 ani	110-70
13-15 ani	120-80

2. ANAMNEZĂ - EXAMENUL OBIECTIV- ELABORAREA DIAGNOSTICULUI

2.1. ANAMNEZA-NOŢIUNI GENERALE

ESTE MAI PRESUS ŞI ASTĂZI DECÂT TOATE CUCERIRILE MEDICINEI MODERNE.

CRITERII DE ORIENTARE

-despre debutul bolii

-despre apariţia cronologică a simptomelor, corelarea simptomelor

-împrejurările care au influenţat evoluţia bolii

-anamneza este baza de pornire, care ne apropie de stabilirea diagnosticului, dar diagnosticul de certitudine aparţine examenului fizic minuţios, competent şi foarte atent, precum şi a examinărilor paraclinice ţintite

CALITATEA UNEI ANAMNEZE BUNE PRESUPUNE:

1-pregătirea profesională foarte bună

2-experienţa medicului pediatru

3-cunoştinţe psiho-sociale

4-foarte mult tact faţă de aparţinători

5-imensă responsabilitate morală

6-răbdare fără margini

7-sesizarea promptă a subiectivismului părinţilor sau aparţinătorilor (exagerări, omisiuni voite, superficialitate, spirit de observare total sau lacunar -toate acestea despre lucruri foarte importante

8-asigurarea factorului de timp necesar

2.2. ANAMNEZA-NOŢIUNI GENERALE II

1-ANAMNEZA FAMILIALĂ

-analiza competentă şi atentă a lotului minim genetic referitor la:

-consanguinitate, diateze hemoragice-sindroame hemoragipare

-malformaţii congenitale, stângăcia, epilepsia, psihoze de etiologii diverse

-tumori, afecţiuni heredodegenerative

-afecţiuni alergice, infecţii cronice, alte afecţiuni cronice cu localizare organică

2-ANAMNEZA DE MEDIU

-situaţia materială a familiei, vârsta părinţilor, ocupaţia părinţilor, starea de sănătate a părinţilor

-atitudinea părinţilor faţă de copil

-numărul fraţilor şi starea lor de sănătate, precum şi vârsta

-comportamentul copilului în colectivitate -creşă, grădiniţă, şcoală

-randamentul şcolar, manifestările psiho-comportamentale în cadrul familiei

-date privind sistemul de relaţii sociale a copilului

3-DATE ANAMNESTICE REFERITOARE LA MAMĂ ŞI EVOLUŢIA SARCINII

-a câta sarcină, sau al câtelea părinte

-dacă naşterile anterioare au fost normale

-dacă sarcina a fost neaşteptată-sau aşteptată, planificată

-prezenţa avortului spontan sau provocat-şi dacă acesta poate fi cauzat de o afecţiune acută sau cronică a mamei

-consum de medicamente, nicotină, exces de viaţă sexuală, situaţii de stress a mamei

-dacă au fost efectuate examinări de laborator sau alte examinări paraclinice instrumentale

4-DATE ANAMNESTICE REFERITOARE LA DESFĂŞURAREA NAŞTERII

-naştere la timp

-mai devreme sau mai târziu în mod spontan

-modul de desfăşurare-per vias naturales, cezariană, extracţie cu

vacuum etc-.

-naştere precipitată sau expulzie prelungită

-complicaţii-ruptură de membrane, modificări de placentă sau

cordon ombilical

2.3. A N A M N E Z A - LOT MINIM GENETIC

CONVULSII-EPILEPSIE

BOLI PSIHICE

SURDITATE TIMPURIE

DEFECTE DE VEDERE

PATOLOGIA CARDIACĂ-ÎNAINTE DE 4O DE ANI

DECESE SUB 1 AN

PREMATURI

MALFORMAŢII-PATOLOGIE GENETICĂ

OBICEIURI ALIMENTARE PARTICULARE-REGIMURI VEGETARIENE-NATURISTE ETC

ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE COPIL

ALTELE

-DATE REFERITOARE LA MAMA COPILULUI-

VÂRSTA, STUDII, PROFESIE, ACTIVITATE

MEDIU TOXIC

STARE CIVILĂ

ALIMENTAŢIE ÎN TIMPUL SARCINII ŞI ÎN PERIOADA ALĂPTĂRII

BOLI ANTERIOARE SARCINII

INFECŢIE HIV, LUES, TUBERCULOZĂ, HEPATITĂ

PATOLOGIA ÎN TIMPUL SARCINII

SUPLIMENTAREA ALIMENTAŢIEI CU VIT D ŞI FIER

CONSUM DE TOXICE-DROG-ALCOOL-TUTUN

SARCINI-NAŞTERI-AVORTURI

GRUP SANGUIN -RH

2.4. ANAMNEZA -LA NOU-NĂSCUT

Răspunde la următoarele întrebări:

-vârsta gestaţională, lungimea, perimetrul cranian/percentile/

-primele manifestări vitale-dacă a plâns imediat, dacă a trebuit să fie resuscitat

-respiraţia, sistemul circulator în conditii clinice de funcţionare bună

-culoarea pielii-rozalie, palidă, cianotică-albastră-galbenă, hemoragii cutanate de diferite tipuri

-adinamie, convulsii, paralizii

-malformaţii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora

-incompatibilitate de R.H sau de grup

-probleme de alimentaţie-dacă înghite normal, dispoziţia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sân, ritmul alimentaţiei, somnolenţa în timpul alimentaţiei, prezenţa vărsăturilor

-diureza, scaune cantitativ şi calitativ

-debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei

-scădere ponderală fiziologică

-prezenţa febrei de deshidratare

-modul alimentaţiei-dacă nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raţia, distribuţia pe 24 de ore-prezenţa eventualei regurgitaţii sau a vărsăturilor

-dacă a fost vaccinat B.C.G.

2.5. ANAMNEZA LA SUGAR.

1-PRIMELE ÎNTREBĂRI

-dezvoltare statică şi psihomotorie

-când s-a întors spre zgomot şi lumină, când a apucat sau a

vrut să apuce obiecte

-când şi-a ridicat capul, sau a ocupat poziţia sprijinită

-întoarcere laterală sau pe abdomen, sau poziţia şezândă

-statul în piciore, umblatul sau târâşul

-perceperea primelor cuvinte, imitarea unor mişcări sau

mimica persoanelor din mediu

-creştere în lungime, creşterea în greautate, perimetrul cranian

şi toracic –exprimat numeric şi in timp

-dinamica dentiţiei

-dacă dezvoltarea copilului nu a fost perturbată de anumite

afecţiuni ca otita,infecţia urinară rahitismul

2-ALIMENTAŢIA SUGARULUI ÎN MOMENTUL EXAMINĂRII

-naturală, mixtă, artificială

-alimentaţia naturală până la ce vârstă în mod exact

-când şi care a fost motivul înţărcării

- când a primit primul aliment artificial

-la ce intervale şi cât a mâncat sugarul înainte de a se

îmbolnăvirii

-cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore

-când au introdus alimente noi şi cum au fost primite de sugar

-apetitul sugarului în momentul de faţă

-regurgitează sau varsă în momentul de faţă

-numărul scaunelor, cantitatea, calitatea lor

-existenţa şi caracterul diurezei

-caracterul somnului diurn şi nocturn, ritm, durată

2.6. ANAMNEZA-COPIL SCOLAR

-date detailate despre perioada de nou-născut si sugar

-in această perioadă sunt mult mai importante

1 -condiţii familiale si de mediu

2 -obiceiurile copilului

3 -randamentul psihic si fizic a copilului

4 -evaluarea manifestărilor sensitive si sensoriale a copilului

5 -caracterul copilului-vesel,echilibrat,prietenos,supus,îngăduitor

6 -retras,introvertit

7 -optimist cu spirit de przenţă,hotărît

8 -emotiv,impulsiv,deschilibrat,nervos, agresiv

9 -toleranţa copilului la eforturi psihice susţinute

10 -iubeste pe părinti,fratii,prietenii,educatorii,si colectivitatea în general în care

trăieşte

11 -timpul afectat pentru preocupări de pregătire scolară-timpul liber pentru alte

preocupări distractive

12 -modul de desfăşurare a obligatiilor indeplinite

13 -cît de frecvent este bolnav-dacă este predispus la afecţiuni respiratorii

superioare,angine,amigdalite,faringite,pneumonii,stare de nutriţie.alergie la medicamente,acuze gastro-intestinale repetate

rinită alergică,bronsite obstructive,astm infantil

14 -dacă prezintă stare de rău,colici,dureri abdominale,sau cefalee

15 -apetitul copilului-în momentul de fată si în general

16 -dacă s-a scimbat caracterul copilului de cînd este bolnav

17 -boli infectioase în antecedente,sau dacă este contact cu bolnav cu boală

infecţioasă

18 -internări în spital,interventii chirurgicale,abuz de medicamente

19 ÎN UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FĂRĂ PREZENŢA

APARŢINĂTORILOR DAR ÎN TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE

2.7. BOALA ACTUALĂ

a-debutul exact al afectiunii-cînd a fost ultima dată sănătos

b-simptomul de debut-cronologia simptomelor suprapuse

c-dacă a fost termometrizat-valorile termice-si dacă a prezentat febră constantă

d-în caz de vărsături-culoare,cantitate,mirosul

e-diareea-de cînd-calitatea,cantitatea,numărul,aspectul macroscopic a scaunelor,

f-tusea-uscat,umed,saccadat,crize parosxitice,sufocant,

g-stare de rău-colaps-convulsii,comă

-imprejurările debutului

-durata stării de rău

-culoarea pielii copilului în timpul crizei

-comportamentul,starea genarală,sensoriul copilului

-dacă au mai observat situatii similare

-consum de alimente,medicamente,seminte

-dacă copilul a căzut,sau s-a lovit

h-simptome vizibile clinic-/hemoragie,icter,dispnee,edeme,alergie cutanată,infecţii cutanate-cauzele decelabile

i-acuze subiective-paloarea tegumentelor instalat brusc,rubeosis,ameţeli,transpiraţii,

j-dinuarea apetitului-de cînd,repetabilitatea,relaţiile cu actul alimentatiei,cu situaţii de stress,conflicte scolare sau familiare-durata,eventual retrocedarea spontană.

2.8. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV-NOŢIUNI GENERALE

EXAMINAREA COPILULUI PRESUPUNE URMĂTOARELE CALITĂŢI-

-pregătire profesională foarte bună

-gândire medicală corectă

-răbdare fără margini, calitatea interpretării simptomelor minore, aparent

nesemnificative

-sentimentul solidarităţii cu copilul suferind

-examenul executat la copil dezbrăcat, în poziţie culcată

-prezenţa părinţilor sau a aparţinătorilor apropiaţi-senzaţie de pudoare

-realizarea unui contact optim cu copilul: cei mici lăudaţi, şcolarii trataţi pe

picior de egalitate cu adulţi

-examinarea să fie întotdeauna temeinică, cu grijă pentru copil şi

conştiincioasă

Cronologia examinării depinde de următoarele:

-caracterul simptomelor şi acuzelor

-starea generală a copilului

-toleranţa copilului faţă de mediul de examinare

-răbdarea părinţilor sau aparţinătorilor

-calităţile psihice şi comportamentale ale personalului sanitar

-Etapele de examinare-Inspecţia-Palpare-Percuţie-Auscultaţie

2.9. INSPECŢIA

1-Starea generală a copilului-bună-modificată-alterată-gravă-foarte gravă

2-Cooperarea copilului cu examinatorul-sensoriu clar-lucid -cooperant, la întrebări dă răspunsuri adecvate

3-Poziţia copilului-normală sau hipotonă-poziţii neadecvate, poziţie şezândă, sau culcată, deformitatea unei părţi a corpului, asimetrie evidentă, malformaţii congenitale, disarmonii structurale ale corpului

4-Desvoltarea somatică a copilului sau starea de nutriţie hipoponderal, hipostatural, supraponderal, slab (se văd coastele), subalimentat, de statură mică sau înalt, în general copil proporţionat sau disproporţionat

INSPECŢIA -PARTEA DETALIATĂ

1-Segmentul cefalic-micro-macrocefalie, hidrocefalie-meningocel-encefalocel

2-Faţa copilului-asimetria feţei-dismorfisme cranio-faciale cunoscute, caracterele acestui

dismorfism

-Ochi-exoftalmie, enoftalmie, strabism, paraze palpebrale, nistagmus, ptoze,

edeme

-Nasul-forma, mărimea, drenajul asigurat bilateral, caracterul secreţiilor

-Urechea-forma, mărimea, caractere deosebite ale pavilionului urechii, transparenţa (anemii), existenta sau inexistenţa unor secreţii auriculare

-Gîâul-poziţia, existenţa tumefierii localizate, pterigium coli, gât scurt palmat

3-Pielea

-Pigmentarea-normală sau accentuată-palidă, cu eritem facial, cianotică,

Icteric-cenuşie

-Tegumentele sunt cu exanteme sau fără exanteme

-Depigmentată sau hiperpigmentată, nevi, hemangioame, hemoragii cutanate de diferite tipuri, infecţii cutanate purulente sau nepurulente, noduli cutanaţi, cicatrice eventual postoperatorii, hipertrichoză cutanată, scuame, procese descuamative micro sau macrolamelare

4-Calitatea respiraţiei şi a circulaţiei, tiraj intercostal, subcostal, epigastric, -circulaţia sanguină compromisă-pulsul arterial radial şi femural, stază jugulară, tegumente reci, etc

2.10. PALPARE

1-Tegumente-temperatură, turgor, umiditatea, grosimea ţesutului adipos, edeme; turgorul se examinează pe abdomen şi partea interioară a coapsei

2-Diferenţierea edemelor-de tip inflamator-sau mixedem-edem decliv, etc.

3-Fontanela anterioară-până la 1 1/2 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare

4-Suturile craniene-starea morfologică-eventuala dechicienţă

5-Craniotabes-caractere clinico-morfologice-dimemsiuni, marginile osoase, integritatea oaselor învecinate

PALPARE NODULI LIMFATICI

-Retro-infrauriculari, sternocleidomastoidieni, submandibulari, supra-infraclaviculari, axilari, inghinali

-Caractere clinice de urmărit-numărul, mărimea, dacă ele sunt dureroase, fluctuenţa, sunt solitari sau multipli, consistenţa, relaţia lor faţă de ţesuturile învecinate, dacă sunt aderente între ele sau cu ţesuturile învecinate

PALPARE SEGMENTUL CERVICAL

-Tiroida-dimensiunile, consistenţa

-Cervical-ductul thireoglos-chiste branchiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde

2.11. STAREA GENERALĂ A COPILULUI

-Exprimat într-un cuvînt-este echilibrat cu crearea de atmosferă de optimism.

-SUGAR-cu mînurile ridicate lîngă cap,activ, se mişcă,joacă cu păpuşă sau alte jucării,este atent la

mediu,manifestă bucurie dacă simte că cineva se joacă cu el

-COPIL MAI MARE-mişcarea,jocul copilului este armonios,preocupările sunt multilple,numeroase

în situaţii neobişnuite,după o scurtă perioadă de opunere,se compoartă în mod adecvat

-COPILUL BOLNAV-activitatea motorie,predispoziţia la joc,comportamentul,somnul,-armonia acestor funcţii suferă modificări semnificative în raport cu gravitatea afecţiunii de fond

-MODIFICAREA STĂRII GENERALE POATE FI-uşor modificat,modificat,alterat,profund alterat,stare catastrofală

2.12. CARACTERELE FEŢEI ÎN PATOLOGIA COPILULUI

-Tonusul musculaturii feţei, morfologia, topografia nasului şi a ochilor, particularitatea privirii, culoarea pielii

În multe cazuri furnizează elemente evocatoare din punct de vedere patologic şi diagnostic

1-FACIES TOXIC

-starea generală alterată, ochii încercănaţi, infundaţi în orbite, privire în depărtare “care cere sprijin sau ajutor”

2-FACIES ABDOMINAL

-bolnav grav, ochii încercănaţi, înfundaţi în orbite, nasul ascuţit, faţă palidă, limba încărcată

3-RISUS SARDONICUS

-fruntea încreţită, ochii semideschişi, desfigurat, trismus

4-FACIES ÎN TETANIE

-musculatura feţei în stare de hipertonie/clonus/-globul ocular prezintă mişcări de rotaţie

5-FACIES ADENOIDIAN

-gura întredeschisă, mimică fără tonus muscular, faţă de copil “retardat”

6-FACIES ÎN HIDROCEFALIE

-fruntea proeminentă, disproporţie-craniu facial şi cerebral, cornea albă, semnul “apusului de Soare”

7-FACIES ÎN HIPOTIROIDIE

-sărac în mimică, macroglosie, hipertelorism, nas în şea, păr uscat fragil, faţă de cretin

8-FACIES DE LUNĂ PLINĂ

-faţă rotundă, plină, palidă, gât scurt, CUSCHING, tratamente cu corticosteroizi, diabet zaharat incorect echilibrat /sindromul MAURIAC / a nu se confunda cu parotodita epidemică sau edemul din adenopatii inflamatorii submandibulare.

9-FACIES DIN PAREZA FACIALĂ PERIFERICĂ

-în partea neafectată faţa este netedă, fanta palpebrală crescută, dilatată

-este mai pronunţat la plâns, vorbire, închidere de ochi, strângere de dinţi, pe partea contralaterală

-imobilitatea palpebrală, nu este posibilă încreţirea frunţii

-în caz de formă CENTRALĂ fruntea şi musculatura periorbitală sunt intacte

10-FACIES ACROMICRIAN

-în cadrul formelor de nanism hipofizar

-nasul, maxila, mandibula sunt slab sau hipodezvoltate-craniul feţei mai mic decât cel al calotei

11-FETOPATIE ETILICĂ

-fantă palpebrală redusă cu caracter mongoloid, cu ptoză caracteristică, epicantus, micrognaţie

-maxilă hipolplazică, eventual microcefalie, buzele subţiri

12-SINDROMUL DOWN

-fantă palpebrală,epicantus, nas în şa, hipoplazie mandibulară, limbă ascuţită

permanent între buze

13-GARGOLOISM

-megacefalie sub forma de canoe, fruntea lată proeminentă, nas lat turtit în şa, hipertelorism

-buze groase, limba voluminoasă, gingiile hipertrofice

14-FACIES RENAL

-în sindromul nefrotic, paloare foarte marcată, edemul aproape închide în întregime fanta palpebrală

15-FACIES ÎN PIEMII

-paloare foarte marcată, subicter, sărac în mimică, ochii încercănaţi, faţa indiferentă de mediu

16-FACIES ÎN ANEMII

-paloare marcată, buzele uşor cianotice, privire obosită, urechi albe, unghiile albe

17-FACIES ÎN STENOZA HIPERTROFICĂ DE PILOR

-fruntea încreţită, smoc de păr, privire supărată, la plâns pielea de culoare roşie intensă

18-FACIES ÎN ENCEFALITE

-nemişcat, faţă de mască, sialore din gura întredeschisă, ptoză palpebrală uni sau bilaterală

-pareză facială, eventual anisocorie

19-FACIES ÎN SCARLATINĂ

-faţa roşie intensă cu paloare periorală, limbă de zmeură

20-FACIES ÎN TUSEA CONVULSIVĂ

-faţa umflată, pleoapa inferioară îngroşată, edematoasă, eventual hemoragii conjunctivale

-în timpul accesului-vasele cervicale proeminente, limba scoasă, ochii protruzionaţi

21-FACIES ÎN RUJEOLĂ

-faţa cu exenteme maculo-papuloase edemaţiate, conjunctivele hiperemice,

lăcrimare, rinoree abundentă, fotofobie

22-MALFORMAŢII CONGENITALE CU DISMORFISME CRANIO-FACIALE-VEZI SINDROMATOLOGIA

2.13. PLÎNSUL SUGARULUI-CARACTERISTICI

Plînsul la sugar este un fenomen obiţnuit,de multe ori şi dorit -de exemplu după naştere

-ABSENŢA PLÎNSULUI

-prematuritate

-traumatism cranio-cerebral

-atelectazie,crdiopatii grave congenitale

-hemoragie intracraniană-Cri-cephalique

-TONALITATEA PLÎNSULUI SE SCIMBĂ

-modificare de confort

-modificarea stării generale

-PLÎNSUL SUGARULUI ALINTAT

-plînge fără lacrimi

-î-si întăreşte plînsul,la sesizarea unor mişcări în jurul ei

-PLÎNS DE -FOAME-

-plîns caracterizat prin scoaterea unei OA_OA_OA

-PLÎNS CAUZAT DE AEROFAGIE

-după actul alimentaţiei cu aproximativ 1/2-1 oră-prin ţipete

puternice care se calmează după pus sau culcat pe abdomen

enteralgii,meteorism

-PLÎNS CU TONALITATE de TÎPĂT

-scimbare de scutec

-scutec neconform aplicat,cu riduri

-PLÎNS LA DURERE PUTERNICĂ

-plîns cu -i- sau e-/otită medie acută,abcese,colici abdominale

puternice

-PLÎNS PUTERNIC -PERIODIC DE DURATĂ

-invaginaţie intestinală

-PLÎNS cu voce groasă -adîncă

-Boala lui LANGDON-DOWN

-PLÎNS RĂGUŞIT

-adenoidită,laringita,abces retrofaringean

-AFONIE

-laringită subglotică-croup-pseudocroup

-RĂGUŞEALĂ INSTALATĂ BRUSC

-ingerare de corp străin

2.14. ABDOMEN-EXAMEN OBIECTIV

-Inspecţia

-situaţia topografică a abdomenului faţă de cutia toracică

-forma abdomenului

-proeminarea sau boltirea peretelui abdominal

-reţea venoasă

-la sugar-starea ombilicului, malformaţii congenitale, procese inflamatorii ale

peretelui abdominal

-Palparea

-examinarea se face întotdeauna în poziţia şezândă şi cu mână caldă

-este unul dintre cale mai grele etape ale examenului obiectiv

-de prima dată mângâiem peretele abdominal

-în caz de existenţă a durerilor, examinarea se începe din partea contralaterală-

şi de jos în sus în mod treptat şi blînd

-în caz de durere sau rezistenţă se examinează în 7 puncte

-splina

-ficatul

-hipocondrul drept

-hipocondrul stâng

-regiunea epigastrică

-regiunea ombilicală şi periombilicală

-regiunea ileo-cecală

-suprapubiană-vezicală şi a sigmei

-Creşterea în volum-localizare exactă, forma, consistenta, relaţiile de

vecinetate

-Dacă ficatul sau splina depăşeşte rebordul costal trebuie determinată

mărimea,marginea,consistenţa

-Rinichi-examenul atent al lojilor renale, durerea, formaţiune tumorală,

umplerea lojii renale

-În caz de ascită- balotare, schimbarea lichidului intraabdominal cu diferite

poziţii ale corpului

-Executarea tuşeului rectal în cazurile indicate-la nou născut -permeabilitatea

anală

-Percuţia

-organe cu conţinut de aer sonoritate specifică

-colecţie lichidiană abdominală liberă-în decubut dorsal este simetrică

-colecţie închistată /chiste, tumori, rămân topografic neschimbate la

Scimbarea poziţiei corpului

-zgomote intestinale-se percep şi cu urechea liberă

-ABDOMEN MUT-atrezii, hernie încarcerată, invaginaţie, ileus paralitic,

-Supraombilical, pe linia mediană, sau la o distanţă de 1-2 cm de la aceasta-suflu sistolic-evocă o stenoză aortică segmentul abdominal, eventual artera renală, artera mezenterică superioară sau inferioară

2.15. CORD-EXAMEN OBIECTIV-

EXAMEN OBIECTIV.

PERCUŢIE

-La percuţie -matitate absolută-relativă

-La copil se pot determina dimensiunile cordului prin matitate relativă-ţesutul pulmonar acoperitor este mai penetrabil

-la dreapta limita este marginea dreaptă a sternului

-limita superioară-marginea inferioară al coastei a III-a, sau marginea superioară a coastei a IV-a

-la stânga-şoc apexian-limita la stânga

-şocul apexian-este localizat mai înalt cu un spaţiu intercostal şi mai la lateral cu aproximativ 1-1,5 cm ca la adult

-limita inferioară-linia care leagă marginea superioară a ficatului cu o linie cu şocul apexian

ASCULTAŢIE

-este considerată ca o procedură de fond în cadrul examenului obiectiv

-la sugar şi copil mic şi frecvenţa cardiacă este determinată prin ascultaţie

-serveşte şi la determinarea aritmiilor cardiace

-un element FOARTE IMPORTANT: ascultaţia cordului şi proiecţia vaselor mari se face din cm în cm ascultând îndelungat, prin colaborare perfectă cu copilul

SUFLURILE CADIACE

-corelaţia cu respiraţia, poziţia corpului, supunere la efort

-punctul maximum de ascultaţie a suflului

-caracterul suflului- înalt sau estompat

-intensitatea -scara LEWIN /1/6-6/6-încadrare internaţională-sistolic sau

diastolic

-Suflu sistolic-funcţional-febră, hipertireoză, anemie; patologic-malformaţii

congenitale de cord cu şhunt-stîng-drept

-suflu de regurgitare-stenoze de diferite feluri

-Suflu diastolic-stenozele orificiale atrio-ventriculare-funcţionale sau organice

-suflu de regurgitare diastolică -insuficienţă aortică sau pulmonară

-FOARTE IMPORTANTE-pulsul arterial radial, pulsul arterial femural, tensiunea arterială

-ALTE EXAMINĂRI- examen radiologic-EKG-Echocardiografia

2.16. TORACE-EXAMEN OBIECTIV

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV A CUTIEI TORACICE CRITERII-

1-simetria cutiei toracice şi a coloanei vertebrale dorsale

2-palparea joncţiunilor sternocostale-semne de rahitism ale cutiei toracice

3-decelarea sensibilităţilor dureroase

4-formaţiuni nodulare pe coaste-fisură, fractură, neuro-fibromatoză,

osteomielită

5-Claviculă-fractură, calus

6-Vertebre-traumatisme, procese aseptice, torace în pâlnie, carinatum şi dimensiunile acestora

7-Funcţiile cardiace-fremisment catar/stenoză aortică, pulmonară, fremisment al jugularei, fremisment catar pe polul superior sau inferior a sternului-diferite cardiopatii congenitale

8-pulsaţii vizibile la nivelul regiunii hepatice

9-Calitatea pulsului-frecvenţa, egalitatea, ritmicitatea, depresibilitatea,

continutul de aer a plămânului

10-percuţia comparativă/anterior stânga -dreapta, regiunea axilară, supra infraclavicular, dorsal bilatera /atenţie la matitate subaxilară-pneumonii pseudolobare la copil mic/l

11-sonoritate la percuţie-sonoritate normală hipersonoritate/emfizem, pneumotorace

12-matitate-conţinut de aer diminuat total /colecţie de lichid pleural, infiltrat parenchimal, obstrucţie bronşică-atelectazie (tu. pulmonară, corp străin ), lichid alveolar-pneumonie, edem pulmonar

13-submatitate-conţinut de aer scăzut în plămâni

Modificările diafragmului-procese inflamatorii, pleurezie diafragmatică, pleuro-pneumonie, paralizia diafragmatică

MODIFICĂRILE STETACUSTICE-

1-murmur vezicular-la sugar este ceva mai înnăsprit, mai prelungit, -respiraţie puerilă

2-modificări stetacustice patologice-

-murmur vezicular diminuat-stenoze de ventilaţie, emfizemul pulmonar, continut minim de lichide în alveole

3-suflu tubar-în procese infiltrative,datorită umplerii alveolelor cu lichide; menţiune la copii slabi: deasupra traheei în spaţiul interscapular drept se poate percepe pseudo-suflu tubar

4-plămân MUT-atelectazii extinse, colecţii de lichide mari -nu se percepe nimic

5-modificări stetacustice pulmonare

-raluri umede-mici, medii, mari

-raluri uscate-ronflante, sibilante, freamăt

-crepitante-raluri mici umede -se percep în inspir-afectarea bronşiolelor-indux-redux, localizat

-subcrepitante-se percep şi în expir-sunt raluri difuz perceptibile

6-edem pulmonar acut: raluri mici, se percep şi în expir

7-bronşită spastică-astm bronşic: raluri umede, medii şi mari cu expir prelungit

2.17. CAVITATEA BUCALĂ-EXAMENUL OBIECTIV

-Examinarea se face la terminarea consultaţiei-copilul este stresat cu ocazia examenului medical

-inspecţia buzelor-neted,intact,fără leziuni exterioare vizibile-culoarea-cianotic,palid,cenuşiu

-suprafaţa limbii-neted,cu proeminenţe,brăzdat,încărcat,dimensiunile,funcţiile motrice proeminente,

-dantura-numărul dinţilor,ordinea cronologică,forma dinţilor,prezenţa cariilor,dantura patologică

-gingiile-starea normală sau nu,cu sau fără leziuni vizibile a gingiilor,tumefierea gingiilor,segmentul

gingivo-bucal,suprafaţa sublinguală,limfadenită sublinguală,ulcer sublingual,frenulum linguae

-cerul gurii-integritatea,starea mucoaselor,vascularizaţia,,prezenţa eventualelor exantheme,pata KOPLIK,manifestări hemoragice,orificiul intern a cana-

lului STENON

-bolta palatinală-simetria,herpangina,dimensiunile uvulei şi aşezarea ei /devierea,dublura,/

-amigdalele-simetria,/abces retro sau peritonsilar,dimensiunile,suprafata,calitatea formaţiilor de acoperire

-faringe peretele posterior-starea de granulaţie,calitattea secreţiei dacă este,proeminentă peretelui posterior/abces retrofaringean/

-De regulă în caz de epiglotită acută sau acutissimă-apăsarea puternică a rădăcinii limbi poate produce sufocarea

2.18. EXAMEN NEUROLOGIC

În cadrul examenului neurologic SE ŢINE CONT DE URMĂTOARELE CRITERII -

-1-starea generală,comportamentul copilului,sensoriul în momentul examinării

-2-expresia feţei,ţinuta corpului

-3-tulburări motorii-/ şchiopătare,mers de raţe,starea de echilibru,mişcări incordonate,ticuri,tremurături fasciculare,mioclonii,convulsii,tulburări de vorbire,asimetria mişcărilor sau a extremităţilor

-Musculatura

-tonusul muscular scăzut sau accentuat,/general sau pe anumite segmente ale

ale corpului în poziţie activă sau pasivă

-Reflexe medulare

-simetria sau asimetria reflexelor patelare si achiliene

-Nervii cranieni

- N.CR. I-diferenţierea şi intensitatea miroaselor,determinarea acuitătii visuale,ex fund de ochi,determinare de cîmp vizual

-N.CR.II-dimensiunile pupilei,egalitatea,reflexul pupilar,morfologia marginilor,respectiv forma

pupilei,starea palpebrelor/ptoză,asimetrie/-unghiu de deschidere a ochiilor,reflexe la lumină,

exophtalmie sau enophtalmie

-N.CR. V-VII-nistagm,triada lui HORNER,musculatura mimicii,musculatura masticaţiei,forma

şi structura limbii-motricitatea limbii / XII /

-N.CR.-IX-X-palatum mole,reflexe faringiene,deglutia,vorbire saccadată

-N.CR.-III-IV-VI-dimensiunile pupilei,egalitatea,regularitatea,reflexe la lumină,situaţia palpebrelor,

-dimensiunile fantei oculare,aşezarea, mobilitatea,simetria globurilor oculare

-N.CR. XI-miscările de rotatie a capului,capacitatea de ridica umerile

-N.CR.-VIII.existente,verificăm acuitatea auditivă bilaterală

-Sinapsa sensitivă medulară

-existenţa senzaţiei la nivelul toracelui şi a extremităţilor/tactile,durere termică/hiperestezie,demografism cutanat -

-funcţiile vegetative /scaun,emisiuni de urină,in pubertate funcţiile sexuale

-Semne de iritaţie meningeană-rădoarea cefii,Semnul lui BRUDZSINSZKY-I-II-Semnul lui KERNIG,semnul addutorului

2.19. ORGANELE GENITALE EXTERNE

TREBUE SĂ RĂSPUNDE DE URMĂTOARELE-

-dezvoltare sexuală corespunzătoare vârstei

-situaţia anatomotopografică a testicolelor şi a labiilor mari-relaţii anatomice

-sesizarea eventualelor malformaţii congenitale

-depistarea prin examen minuţios a criptorhidiilor de diferite forme topografice

-punerea în evidenţă diferitelor hernii: inghinale, femurale-cu vârful degetului

-diferenţierea hidrocelului de hernie inghinală

-la fete atenţie la fisură rectovaginală

-punerea în evidenţă a fimozelor, balanitelor, hipo sau epispadiaselor

-semnalarea semnelor clinice de pubertate precoce la nivelul organelor genitale

-secreţie vaginală sau uretrală

2.20. DIAGNOSTIC DE PREZUMŢIE - DUPĂ PRIMA IMPRESIE-

1-Diagnosticul se poate preciza la primul contact cu bolnavul

-la prima vedere, primul simptom, prima plângere de durere

2-Prezenţa unui singur simptom sau fenomen patologic

-icter, cianoză, convulsii, stare febrilă, cefalee, dureri abdominale, diaree, vărsături

3-Prezenţa unor sindroame de debut-deshidratare, toxicoză, stare septică, hepato-splenomegalie, abdomen mărit, adenopatii de diferite feluri, decompensare cardiacă sau renală sau insuficienţă cardiacă sau renală

4-Cunoaşterea unor relaţii corelative fiziopatologice între organe sau aparate şi evidenţierea acestora

5-Cunoaşterea bogăţiei, bizarităţii simptomatomatologiei în patologia infantilă

6-Aprecierea corectă a datelor anamnestice ca factor determinant de multe ori în elaborarea diagnosticului; anamneza este MAMA practicii pediatrice

2.21. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI

1-DIAGNOSTIC ETIOLOGIC-cauzele afecţiunii

2-DIAGNOSTIC PATOGENETIC-mecanismul de producere

3-DIAGNOSTIC DE LOCALIZARE-localizarea afecţiunii pe organe sau aparate

4-DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC-modificările obiective cu localizare organică

5-DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL-tulburările funcţionale produse de afecţiunea de bază

6-DIAGNOSTICUL TERENULUI BIOLOGIC-răspunsul şi dotare imunologică, anomalii

constituţionale

7-DIAGNOSTICUL MEDIULUI SOCIO-CULTURAL-evaluarea socială a cazului

8-DIAGNOSTICUL GENETIC-evaluarea lotului minim genetic-malformaţii congenitale,

cromosomopatii

9-FORMULAREA DIAGNOSTICULUI DEFINITIV

3. SEMIOLOGIE PEDIATRICĂ PRACTICĂ

3.1. ABDOMEN MĂRIT-CAUZE INTRAABDOMINALE

1 – Meteorismul abdominal-poate fi prezent în perioada neonatală

- se datorează în general invaziei bacteriene rapide

- stenoze

- aerofagia sugarului neuropatic

- pseudodispepsia sugarului exsudativ/colici abdominale, creşterea acizilor de fermentaţie; în asemenea cazuri trebuiesc evitaţi hidrocarbonaţii în exces

- meteorism foarte pronunţat în enterite, febră tifoidă, infecţii cu enteroinvazivi

2 – Perturbări în circulaţia limfatică a intestinelor

- malformaţii congenitale pot produce stază limfatică

- celiachie, mucoviscidoza, pot produce frecvent -staza intestinală cu pseudo-ascită

- în toxicozele cu hipermotilitate lichidele pierdute endoluminal stagnează în intestine

3 – Creşterea cantitativă a fecalelor

- constipaţii cronice

- megacolon congenital

3.1.1. AFECTĂRILE EXTRALUMINALE ALE INTESTINELOR

1 - Ascita-incidenţa la orice vârstă

- fiziopatologic: stază, aderenţe, sindroame de compresiune, tumoari, peritonitele, traumatisme

- alte cauze-cirozele, stările de hipoproteinemie, insuficienţă cardiacă sau renală

- macroscopic poate fi cu conţinut bilios, sanguinolent, purulent, chilos

- de fiecare dată trebue decis dacă este vorba de exudat sau transudat-conţinut de proteine, RIVALTA pozitiv sau negativ

2 - Hepatomegalie-Splenomegalie-Hepato-splenomegalie

- cauzele-bolile infecţioase, afecţiunile aparatului cardio-vascular, ale sistemului hematopoetic, tezaurismozele, formaţiuni tumorale, malformaţii congenitale, etc

3 - Afecţiunile aparatului uro-renal

- tumorile renale /tumora WILLMS

- malformaţii congenitale, rinichi polichistic, hidronefroza

4 - Poliserozitele

- ascita după inflamaţiile peritoneului, pericardului şi a pleurei, bolile auto-hetero imune, tbc, .

5 - Tumorile peritoneale şi mezenteriale

6 - Pneumo-peritoneu

- complicaţii după intervenţii chirurgicale

- perforaţii spontane intestinale

- traumatisme, defecte musculare de altă natură

3.2. ABDOMENUL CRESCUT ÎN VOLUM

- Este considerat ca o problemă frecventă şi cu diagnostic diferential dificil

CAUZELE

1 - creşterea peretelui abdominal- adipozitate, elefantiază congenitală, sindrom MILROY

2 - Scăderea tonusului musculaturii abdominale- în cazuri de hipopotasemie, în cadrul enterocolitelor şi stărilor toxice, sindrom de pierdere de potasiu prin rinichi, sindromul BARTTER

3 - Alte cauze mai rare de hipotonia musculaturii peretelui abdominal-sindromul MARFAN, OBRINSYKI, EHLERS-DANLOS, FORMELE SEVERE A DIASTAZELOR ABDOMINALE, rahitism, hipotireoză, atrofiile spinale, miotonia congenitală, pareze cerebrale, stările post-operatorii, sindrom PRUNE BELLY

4 - Formaţiuni tumorale, procese inflamatorii, infiltrative ale peretelui abdominal

5 - nu sunt incluse cauzele endoabdominale ale abdomenului mărit în volum

3.3. ABDOMEN ACUT

1 - Debutează brusc şi evoluează în general spre stare catastrofală a copilului

2 - De obicei este vorba de afecţiunea unui organ abdominal, dar poate fi vorba şi de drame vasculare

abdominale

3 - În majoritatea covârşitoare a cazurilor se impune intervenţia chirurgicală

4 – Temporizarea sau neaplicarea acestor intervenţii produc prăbuşirea sistemului cardio-circulator, respirator şi a metabolismului

SIMPTOMATOLOGIA

-durerie abdominale violente şi treptat crescânde

-peritonită generalizată

-apărare musculară abdominală

-meteorism abdominal

-creşterea sau absenţa zgomotelor intestinale

SIMPTOME GENERALE

-vărsături

-oprirea tranzitului intestinal

-stare de şoc: tahicardie, absenţa pulsului arterial radial, prăbuşirea tensiunii arteriale

-tegumente umede şi reci

-facies suferind -facies peritoneal

-scăderea diurezei

-tulburări de sensoriu

NOU-NĂSCUT	Malformaţii congenitale
	Ocluzii intestinale
	Peritonitele
	Ileus meconial
	Stare septică
	Traumatism obstetrical
SUGAR	Apendicita
	Hernie încarcerată
	Invaginaţie
	Malrotaţie intestinală
	Volvulus /ocluzie arterio-mesenterială/
	Peritonita
	Enterocolite bacteriene
	Pielonefrita
	Diverticul MECKEL
	Boala HIRSCHPRUNG
COPIL PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR	Apendicita acută
	Limfadenite mezenteriale
	Peritonite
	Gastro-enterită toxică
	Acetonemia
	Purpura SCHONLEIN HENOCH
	Mialgia epidemică
	Hernia încarcerată
	Traumatism abdominal-acoperit
	Invaginaţie
	Boala HIRSCHPRUNG
	Verminoză intestinală
	Coprostază
	Coxite sau alte infecţii coxo-femurale
	Volvulus
	Anexite
	Pancreatitele acute, pseudochiste pancreatice
	Boala CROHN
	Ulcer gastric sau duodenal
	Litiază urinară sau biliară
	Hematocolpos
	Pielonefrita
LA TOATE VÂRSTELE	Peritonita-acidocetoza
	Perforaţie gastrică sau intestinală
	Ileus paralitic-hipokalemia
	Apendicita acută
	Hernie încarcerată
	Stare de şoc
	Pneumonia toxică
	Traumatisme abdominale-acoperite

[DUPĂ SCHULER]

3.4. ACROCIANOZĂ

CIANOZĂ PERMANENTĂ,UNIFORMĂ,INDOLORĂ,DE INTENSITATE ŞI TENTĂ VARIABILĂ,LOCALIZATĂ LA EXTREMITĂŢI..

- Tegumente reci şi umede, nu există tulburări trofice

- Dispare lent la presiune locală

- Capilarografia şi oscilografia arată rezultate normale.

- Este un acrosindrom de tip cronic care se deosebeşte de sindromul RAYNAUD, prin absenţa crizelor

sincopale

ETIOLOGIE

1 – Formă clinică pură-esenţială: tulburare constituţională a sistemului neurovegetativ

-debutează precoce, prepubertar, având caracter familial

-se accentuează la frig şi tulburări vasomotorii

-se mai notează tulburări neuropsihice, copil introvertit, timid, uneori cu manifestări schizoide

-băieţii au aspect acromegaloid, fetele au aspect chingoid

-sindromul se dezvoltă pe teren de iritabilitate neuro-vegetativă, psihoreactivă

2 – Forma clinică secundară-este o acroasfixie prin stază venoasă /varice /

3.5. LIMBA-SEMIOLOGIA

1-MACROGLOSIE

-hipotireoza

-sindrom DOWN

-edem alergic

-hemangiom, limfangiom

-chisturi, abcese

2-PSEUDOMACROGLOSIE

-procese înlocuitoare de spaţiu la nivelul planşeului bucal şi bazei limbii/limfangioame,

Hemangioma,chisturi,chisturi dermoide.

-anomalii de vecinătate-sindrom PIERRE –ROBIN

3-MODIFICĂRI ALE SUPRAFEŢEI LIMBII

-limba saburală-“oglinda mucoasei digestive afectate

-limba uscată/deshidratare respiraţie orală, uremia, insuficienţă circulatorie, sindrom SJOGREN

-limba zmeurie/scarlatina/

-limba geografică/diateza limfatică/

-limba scrotală sau plicaturată/trăsătura dominantă/

-depozitul lingual din candidiaza

-limba neagră “păroasă”/micoză, antibioterapie/

4-FASCICULAŢII ALE FIBRELOR MUSCULARE/sac cu vermin/

În atrofie musculară spinală progresivă, paralizie bulbară progresivă

3.6. ADENOPATII-ADENOMEGALII

HIPERPLSIA RELATIVĂ A ŢESUTULUI LIMFATIC la copil atinge apogeul în jur de 10-14 ani

- Ca o consecinţă directă se semnalează faptul că reacţiile limfatice sunt mai rapide, mai pronunţate, mai extinse ca la adult

- Orice adenopatie la copil trezeşte la părinţi fobia unei boli maligne

- La nou-născut orice adenopatie este patologică

- La copilul de vârsta de 2 ani şi la copilul sănătos se pot percepe adenopatii în general cervicale (90%) Caracterul acestor adenopatii: sunt de consistenţă moale, nedureroase, nu depăşesc diametrul de 1 cm şi nu prezintă nici-un semn local de inflamaţie acută- cu toate că din punct de vedere patogenetic sunt legate de o infecţie locală sau generalizată, considerând-o ca o reacţie inflamatorie tranzitorie

MĂSURILE DE PRIMĂ URGENŢĂ SUNT URMĂTOARELE

- Stabilirea faptului că întradevăr este vorba de o adenopatie veritabilă: se exclud chistele dermoide, branchiogene, ductus thyreoglossus, coasta cervicală, tumori benigne, fibrom, lipom, hemangiom, neurofibromatoză, celulită dentogenă, abcese, microabcese, higroma coli congenitum

CAUZELE MAI FRECVENTE ALE ADENOMEGALIEI SAU ADENOPATIEI

1 - Cea mai frecventă cauză este o infecţie locală sau generalizată- în aceste situaţii tumefierea poate fi considerată ca o reacţie imunologică sau participarea directă a procesului inflamator

2 - Una din simptomele procesului autoimun

3 - Existenţa unei boli maligne: HODGKIN, leucemie, HIV, tezaurismoze, etc.

4 - Hiperplazia limfatică generalizată

CARACTERE CLINICE

A – LIMFADENITĂ ACUTĂ LOCALĂ UNILATERALĂ

-dispoziţie de vârstă-1-5 ani

-localizarea cea mai frecventă este cervicală, mai rar inghinală, popliteală, axilară

-etiologie exclusiv de tip inflamator

-agenţi patogeni: stafilococc aureu, streptococc beta-hemolitic, anaerobii, micobacterii, mai rar pneumococc, hemophilus influenzae, v.citomegalic, toxoplasmoza, yersinia, candidozele, cri du chat, etc.

-Inflamaţiile acute sunt diagnosticate pe baza simptomelor clinice generale, locale, laborator

B – LIMFADENITELE ACUTE BILATERALE

- apanajul vârstei şcolare

-localizare cervicală

-frecvent localizarea poate fi submandibulară

-în majoritatea cazurilor este expresia unei tonsilo-faringite

-în caz de localizare inghinală: infecţii urogenitale, infecţiile regiunii anale

-în asemenea infecţii în primul rând ne gândim la etiologia virală

C – LIMFADENOPATII LOCALE SAU GENERALIZATE SUBACUTE SAU

CRONICE

-faţă de cele acute sunt mai rare

-incidenţa la toate vârstele copilăriei

-în patogeneză figurează reperul inflamator, localizare-cervicală, axilară, mai rar supraclaviculară şi inghinală, pot fi şi generalizate

D – ADENOPATII PROLIFERATIVE MALIGNE

-caracteristici clinice

-creşterea în volum a ganglionilor, în mod treptat

-ganglionii crescuţi în volum persistă ca dimensiuni, nu retrocedează

-nu prezintă semne locale de inflamaţie acută

-apar semnele de suferinţă generale ca: oboseala, adinamia, subfebrilităţi de origine

neidentificată

-paloarea tegumentelor, anemie progresivă

-în unele cazuri exantheme de diferite feluri

-eventual hemoragii cutanate

FORME CLINICE MAI REPREZENTATIVE ŞI CARACTERE CLINICE

1-Hiperplaziile reactive

- etiologia în majoritatea cazurilor ramâne necunoscută / infecţii virale, EPSTEIN BARR, KAWASAKI, boala serului, colagenoze, etc

- aceste forme în majoritatea cazurilor remit spontan după un anumit timp, dar nu sunt

rare acele cazuri când se generalizează-ne putem gândi şi la un limfom malign -urmărirea în timp a cazurilor este obligatorie.

2-Granulomatoazele

- se încadrează: toxoplasmoza, histiocitoza, tularemia, infecţia TBC, sarcoidoza BOECK, lues, (localizarea ganglionilor-supraclavicular, cubital, ganglionii limfatici sunt fixaţi, mai puţin mobili, aderenţi între ei, simptomele generale sunt prezente

3-Neoplazii

-HODGKIN, NON HODGKIN, limfoame, leucemia, neuroblastoame, cu localizare

supraclaviculară, cubitală, sunt fixşi şi aderenţi

4-Infecţiile cronice

-bacteriene, micotice, virale cu evoluţie prelungită

-antibioterapia de primă alegere sau ţintită în general rezolvă problema infecţiei

RECUNOAŞTEREA ADENOPATIILOR SUBACUTE SAU CRONOCE PRESUPUNE O ACTIVITATE MEDICALĂ MAI LABORIOASĂ, FOLOSIND MIJLOACE PARACLINICE DE FINEŢE

3.7. ADINAMIE-TULBURĂRI DE SENZORIU-INCONŞTIENŢĂ

- Tulburarea minimă a stării generale a copilului este ADINAMIA, APATIA

- Scăderea mobilităţii copilului, a activităţii fizice şi psihice, sunt primele semne ale stării febrile, a unei boli infectioase, a unei afecţiuni cronice, a epuizării fizice sau psihice a copilului

- Starea de inconştienţă nu este legată întotdeauna de o afecţiune a sistemului nervos central: se

analizează profunzimea, durata şi cauza care întreţine

CAUZELE CELE MAI FRECVENTE ale tulburărilor de senzoriu:

-febra, infecţii producătoare de endotoxină

-bolile metabolice, deshidratările, hiperhidratările, hiper sau hipoglicemia, uremia, coma hepatică

-intoxicaţiile acute: medicamente, plante, alte substanţe otrăvitoare

-tulburările funcţionale sau organice ale sistemului nervos central: infecţii, traumatisme, tumori, hemoragii, stările după grand mal

GRADAŢIA CLINICĂ A TULBURĂRILOR DE SENZORIU-

- somnolenţă

- letargia

- stare de stupor

- stare comatoasă

3.8. ANXIETATE

- PRESENTIMENT MORBID, senzaţie subiectivă neplăcută de nesiguranţă pe care o are un individ în faţa unei situaţii ameninţătoare, caracterizată prin frică, senzaţia unui pericol iminent şi inevitabil.

ETIOLOGIA

1 - Relaţii anormale părinţi-copii, rezultă de obicei din oboseală, angrenarea exagerată a părinţilor în activităţi profesionale, sau boala unuia dintre ei

- Relaţiile de tip nevrotic în familie sunt greu detectabile.

- Un climat nesănătos în familie, combinat cu atitudini de impulsivitate

- Atitudine hiperprotectivă a unor părinţi, în special la primul născut

2 - Lipsă de afecţiune maternă-sugarul este foarte sensibil la manevre neexperimentate sau lipsă de ataşament a persoanei care-l îngrijeşte

3 - De separare-între 6 luni şi 4 ani copilul poate prezenta tulburări de comportament la despărţirea de

mamă, tată, bunici, fraţi. Copilul percepe această despărţire ca pe un stress

4 - De privaţiune-moartea unei persoane apropiate-cu elemente amenintăţoare de viaţă, integritate corporală sau sănătate /accident rutier, boală îndelungată, operaţie

Copilul devine anxios-nu doreşte să meargă la şcoală sau grădiniţă

FORME CLINICE

1 - La SUGAR-ţipete excesive, somn neliniştit, agitaţie, dezinteres pentru alimentaţie, vărsături postalimentare, ruminaţie.

2 - La COPIL de 2-3 ani-hiperactivitate asociată cu logoree, suptul degetelor, roşul unghiilor, micţiuni frecvente, enurezis, somn dezordonat

3 - Copil ŞCOLAR-refuzul de a merge la şcoală-tachicardie, cefalee, anorexie-pentru aceste simptome copilul este considerat bolnav. Uneori copilul prezintă vărsături matinale, care să argumenteze

refuzul de a merge la şcoală. La fel poate prezenta ticuri, clipiri, grimase faciale, ridicarea umerilor, întoarcerea ritmică a capului

4 - PUBERTATE- poate fi resimţită ca un stress, cu tulburări emoţionale tranzitorii

3.9. ARTRALGII-EXTREMITĂŢI

- UNA DIN CELE MAI FRECVENTE ACUZE ÎN PATOLOGIA COPILULUI-

- Sunt în legătură cu afecţiunile osoase, musculare, articulare, vasulare, nervoase periferice-din punct de vedere funcţional sau organic

-FORME CLINICE MAI IMPORTANTE

1 – DURERI MUSCULARE-febră musculară, oboseală, ruptură musculară, hernie musculară, hematom subfascial, abces, miozita, tulburări metabolice, boli metabolice, cauze psihice, cauze statice şi fizice traumatice

2 – DURERI OSOASE-traumatisme, fracturi, leziuni traumatice periostale, inflamaţii, infecţii, exostozele, osteomalacia, osteoporozele, tumori, leucemia, dureri de creştere

3 – DURERILE VASELOR ŞI A NERVILOR PERIFERIC: flebita, arteritele de etiologii diverse, ocluziile vasculare, angioamele, varice, neuritele, radiculita, nevralgiile, neurinoame, sindroame de compresiune de diferite etiologii

4 – DURERILE ARTICULARE

-sunt diferite în raport cu articulaţia afectată

-cauzele cele mai frecvente-ligamente, leziunile traumatice ale suprafeţelor articulare, entorse, fracturi, sinovite, bursite, artritele reumatice sau de alte etiologii, procese reumatoide

-diatezele hemoragice, hematoame de altă natură, colecţie de lichid intraarticular, laxitate ligamentară, tumoari, osteomielite învecinate articulaţiilor, afecţiuni osoase sistemice, suprasolicitare

ÎN CADRUL DIAGNOSTICULUI ETIOLOGIC AL DURERILOR ARTICULARE SUNT DECISIVE URMĂTOARELE:

- anamneză precisă

- examenul clinic obiectiv foarte minuţios

- observaţia bolnavului

- pe lângă examinările de laborator de rutină se impune executarea radiografiei, echografiei, a

biopsiei

- colaborarea interdisciplinară obligatorie

3.10. CAVITATEA BUCALĂ-EXAMENUL OBIECTIV

-EXAMINAREA SE FACE LA TERMINAREA CONSULTAŢIEI (copilul este stresat cu ocazia examenului medical)

- inspecţia buzelor: netede, intacte, fără leziuni exterioare vizibile, culoarea-cianotică, palidă, cenuşie

- suprafaţa limbii: netedă, cu proeminenţe, brăzdată, încărcată, dimensiunile, funcţiile motrice

- dantura: numărul dinţilor, ordinea cronologică, forma, prezenţa cariilor, dantura patologică

- gingiile: starea normală sau nu, cu sau fără leziuni vizibile, tumefierea, segmentul gingivo-bucal, suprafaţa sublinguală, limfadenită sublinguală, ulcer sublingual, frenulum linguae

- cerul gurii: integritatea, starea mucoaselor, vascularizaţia, prezenţa eventualelor exanteme, pata KOPLIK, manifestări hemoragice, starea orificiului intern a canalului STENON

- bolta palatinală: simetria, herpangina, dimensiunile uvulei şi aşezarea ei (devierea, dublura)

- amigdalele: simetria, abces retro sau peritonsilar, dimensiunile, suprafaţa, calitatea formaţiilor de acoperire

- faringe: peretele posterior: starea de granulaţie, calitatea secreţiei dacă este, proeminenţa peretelui posterior (abces retofaringian)

- De regulă în caz de epiglotită acută sau acutissimă apăsarea puternică a rădăcinii limbii poate produce sufocare.!!!

3.11. CEFALEEA

- CAUZELE POT FI-:

-extracraniene

-iintracraniene

- Din punct de vedere etiologic se semnalează un polimorfism impresionant

- Poate fi asociată cu: -infecţii de diferite etiologii, respiratorii, gastrointestinale, urinare, etc.

- Cauzele intracraniene: -cefalee vasomotorie, migrena, hipoglicemia, sindrom de hipertensiune intracraniană

- Cauzele extracraniene-vezi capitolele care urmează

- În mod frecvent este în legătură cu:

-tulburări de vedere -cefalee bilaterală simetrică, incidenţă mai mult înainte de masă la şcoală

-în cazuri de suprasolicitare psihică, atenţie susţinută la şcoală, activităţi care reclamă concentrare psihică intelectuală susţinută

-urmărirea nemăsurată a programelor de televiziune

DETERMINAREA ACUITĂŢII VIZUALE ESTE ELEMENTUL DETERMINANT

-Tulburări de ACOMODARE-suprasolicitarea musculaturii globului ocular

-Forme incipiente de -iritis-cefalee de intensitate variabilă, cu caracter generalizat, care până la urmă se localizează la globul ocular; se accentuează la lumină

-SINUZITELE: cefalee cu caracter difuz, cu exacerbări intermitente, în unele cazuri cu localizare frontală dar poate fi cu caracter migrenoid-NE ORIENTEAZĂ vocea nazonată, facies adenoidian, radiografia poate fi de aspectul unei sinuzite patente, nu este obligatorie

-MALFORMAŢII CONGENITALE ALE COLOANEI CERVICALE

-osteocondroze

-necroza aseptică a vertebrelor cervicale

-inflamaţia vertebrelor cervicale-/SCHEURMANN /

-artrita reumatoidă

-hernie de disc cervical

-trebuie să ne gândim şi la traumatisme sau febră musculară

-CARACTERE CLINICE: poziţia fixată a coloanei cervicală, dureri cu iradire în

regiunea supraorbitală

-Probleme asemănătoare pot ridica limfadenitele occipitale şi cervicale, abcese

retrofaringiene

-CEFALEE CU CARACTER NEVRALGIC

-se poate întâlni şi la copii

-cel mai frecvent în sinuzite care ating şi zona trigeminală

-NEVRALGIE OCCIPITALĂ -în caz de atingere a plexului cervical / C1-C4 /

-NEVRALGIE FACIALĂ CRONICĂ-în caz de otite, otomastoidite, sau carii

dentare

-SINDROMUL GRADENIGO - în afecţiuni auriculare de tip inflamator: otite otomastoidite; caracterul durerilor este violent, cu localizare frontală, parietală, occipitală. În caz de mastoidită durerile sunt semnalate în orbită, simultan poate fi însoţită şi de pareză facială pe aceaşi parte

-CAUZE DE MEDIU: nu sunt rare la cefalea extracraniană; toată ziua în mediu închis în colectivităţi cu program prelungit, fără aer proaspăt, poluat, şi nu rareori iritant psihic

Toate acestea pot evolua pe un fond ANEMIC

-DIAGNOSTICUL CEFALEELOR-simptome generale şi locale, teste de laborator, ex neurologic,

audiometria, ex oftalmologic, radiografia craniană, C.T.

SE CONSIDERĂ EVIDENT CĂ TRATAMENTUL NU POATE FI DECÂT ETIOLOGIC

3.12. CIANOZA

- COLORAŢIE ALBASTRĂ-VIOLACEE A TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR-

1-CIANOZA CENTRALĂ-DEFICIT DE SATURAŢIE DE OXIGEN ÎN SÂNGE

-insuficienţă respiratorie de tip obstructiv sau restrictiv

-comunicare anormală între circulaţia arterială şi venoasă

-bolile structurale de inimă

-cianoza hepatogenă este o eventualitate rară

-deviaţii anormale de haemoglobină -methemoglobinemie congenitală

-forme de hemoglobină anormală structural

-forma enzimopatică

-methemoglobinemii dobândite

-cianoză enterogenă: alimente bogate în nitriţi (spanac, morcovi, salate)

-medicamente methemoglobizante: fenacetina, clorochina, benzocaina

-toxice methemoglobizante: anilina, cloraţii de sodiu, de potasiu, fericianura de potasiu, etc.

2-CIANOZA PERIFERICĂ apare în insuficienţă circulatorie datorită încetinirii fluxului sanguin

-cianoza este localizată la extremităti, tegumentele sunt reci -testul LEWIS este pozitiv: în segmentul încălzit cianoza dispare

-apare în stări de colaps-toxi-infecţios, hipovolemic, stări de deshidratare

3-PARTICULARITĂŢILE ETIOLOGICE ALE CIANOZEI LA NOU-NĂSCUT

-boli structurale ale inimii cu şunt dreapta-stânga-flux pulmonar redus: tetrada FALLOT atrezia arterei pulmonare, atrezie de tricuspidă, stenoză pulmonară severă, boala EPSTEIN

-flux pulmonar crescut: transpoziţie de vase mari, ventricolul stâng hipoplazic, coarctaţie de aortă tip preductal, trunchi arterial comun, DSV larg, persistenţa canalului arterial

-insuficienţă cardiacă gravă

-insuficienţă respiratorie

-boli pulmonare primitive cu hipoventilaţie alveolară, bloc alveolocapilar, sindrom de aspiraţie a lichidului amniotic, sindrom de membrană hialină, pneumonii diverse, sindrom MIKITY-WILSON, displazii bronhopulmonare

-cauze mecanice care interferează ventilaţia pulmonară: emfizem lobar, hernie diafragmatică, pneumotorax, pneumomediastin, malformaţii ale cutiei toracice, inele vasculare, fistule eso-traheale, chist bronhogen, atrezie choanală, sindrom PIERRE ROBIN, mase mediastinale tumorale

-CLINIC domină stridor şi tiraj intercostal

-hipertensiune pulmonară primitivă, persistenţa circulaţiei fetale, pneumocistis carini

4-BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL însoţite de hipoventilaţie pulmonară

-hemoragie intracerebrală

-hemoragie subdurală

-meningite, meningo-encefalite

-CLINIC domină perioade de apnee, alternând cu bradipnee şi respiraţie normală

5-ŞOC SEPTIC-SEPTICEMIA

6-ALTE CAUZE: tranfuzii materno fetale, hipoglicemia, methemoglobinemie

3.13. CREŞTEREA APETITULUI

-CAUZELE MAI FRECVENTE

-obiceiuri familiale /grand mangeur/

-constituţionale, (familii, generaţii prezintă apetit crescut)

-cauze endocrine: hipertireoză, diabet zaharat

-traumatisme craniene cu leziuni hipotalamice-pot evolua şi cu polifagie

Ceşterea apetitului de etiologie endocrină poate evolua si cu slăbire, cele familiale şi hipotalamice cu adipozitate

TULBURĂRILE CONSUMULUI DE LICHIDE -CREŞTERE

CAUZE MAI FRECVENTE

-pareza musculaturii faringelui şi a gâtului

-disfuncţii laringiene în sensul închiderii incomplete

-tulburările motorii ale limbii -incidenţă crescută la copii cu suferinţă cerebrală

-tulburări tranzitorii sunt întâlnite în encefalite virale, paraza palatului moale, difterie

Un simptom periculos poate fi consemnat-singultus-la prematuri, sugari, nou-născuţi, considerat ca o mecanism reflexogen al actului alimentaţiei care cedează spontan la 3-6 luni de viaţă -dacă nu cedează este considerat ca o consecinţă a unei leziuni cerebrale

-SINGULTUS -la copil mai mare poate fi cauzat de tu. cerebrală, meningită, epilepsie, etc.; îl mai întâlnim în uremie, coma diabetică, esofagite

3.14. DENTIŢIA ÎNTÂRZIATĂ

Întârzierea erupţiei dentare peste 8-10 luni poate fi cauzată de următoarele:

-predispoziţie familială, dar în asemenea condiţii trebuie căutate şi aspecte patologice

-lipsă de vitamina D-cu iregularitatea dentiţiei, implantarea anormală, forme anatomice anormale ale dinţilor

-ne mai gândim la:

a-boli endocrine: hipotireoză, hipoparatireoză, hipofosfatemia

b-boli cromosomiale (DOWN)

3.15. DIATEZELE-ANOMALII CONSTITUŢIONALE

-PRIN ACEST TERMEN SE ÎNŢELEGE DISPOZIŢIA LA ANUMITE MANIFESTĂRI DE BOALĂ Ele pot fi condiţionate EREDITAR SAU CÎŞTIGATE

. Din punct de vedere clinic apar sub 3 forme:

-1-DIATEZĂ EXUDATIVĂ

-Caracteristici clinice: copii blonzi sau roşcati, săraci în pigment

-dispuşi la creştere ponderală rapidă

-prezintă o hipolabilitate foarte accentuată-în caz de o dispepsie simplă pot pierde 500-600 grame de lichide

-la sugarul mic este caracteristică seborea cutanată de diferite feluri (crusta lactea, eritem gluteal, seboree)

-enteralgii din cauza meteorismului

-pseudodispepsii

-colici abdominale

-frecvente infecţii ale căilor respiratorii superioare, otite, sinuzite, bronşite obstructive, astm infantil

-limfadenopatii cervicale, indiferent de procesul inflamator

-turgor mai scăzut-copii “păstoşi”

-tonusul muscular chiar şi la copilul bine dezvoltat somatic este mai scăzut

-2-DIATEZA NEVROPATICĂ

-Caracteristici clinice:

-se manifestă deja la sugarul mic: nelinişte, plâns de copil nemulţumit, îşi freacă mâinile, îşî mănâncă pumnii, somn neliniştit, aerofagie, alimentaţie grăbită

-“SMOC DE PĂR” -părul copilului este ridicat

-aceşti copii cu timpul sunt mai irascibili, egoişti în jocuri, mai slab dezvoltaţi

-în timpul şederii mâinile şi picioarele se mişcă continu, fără nici-un scop

-la intervenţia mediului exterior reacţionează negativ

-la un moment dat pot apare tulburări VEGETATIVE: transpiraţii, foarte uşor devine palid apoi se înroşeşte, varsă uşor, deseori este enurezic, encoprezic.

3-DIATEZĂ GASTRO-ENTEROPATICĂ

-Caracteristici clinice:

-foarte asemănătoare cu cea nevropatică

-prezintă tulburări gastro-intestinale funcţionale

-reacţionează prompt la măsurile care limitează intoleranţa digestivă

-sunt vărsăturile habituale ale sugarului

-la vârsta mai mare reacţionează cu vărsături, diaree, la intervenţii de alfel fireşti în

alimentaţie

-dezvoltare somatică mai slabă, retardaţi somatic

În asemenea situaţii trebue să ne gândim şi la alergia la lapte de vacă sau la alte sindroame de malabsorbţie intestinală

-ELABORAREA DIAGNOSTICULUI

-se ţine cont de date anamnestice

-observarea în timp a copilului

-excluderea tuturor cauzelor de suferinţă organică

-TRATAMENTUL-este simptomatic şi psihologic

3.16. DIMINUAREA APETITULUI

-Fenomen foarte des întâlnit în practica pediatrică curentă

-În general îl întâlnim sub două aspecte

-Diminuarea transitorie a apetitului având ca şi cauză următoarele:

-infecţii acute: otite, infecţii urinare, pneumonie, meningită, etc

-intoleranţă la lapte

-schimbarea dietei

-erupţie dentară

-oscilaţii mari de temperatură

-oboseală, mediu necunoscut sau străin

-administrare de medicamente

-constipaţie

-inapetenţă cronică

Rezintă o problemă majoră pentru pediatru, fiindcă etiologia este foarte diversă, cauzează întârziere în dezvoltarea somatică a copilului

-Diminuarea persistentă a apetitului:

- infecţii cronice: bronşite, pielonefrite, infestaţii parazitare, gastrite

- afecţiuni generale: anemii severe, hipovitaminoze, boala ulceroasă

- boli metabolice

- distonie neurovegetativă

- boli endocrine, nervoase -anorexia nervoasă

3.17. DISPNEEA

CARACTERISTICI CLINICO-FOZIOPATOLOGICE

-participarea musculaturii accesorii

-poziţia şezândă

-creşterea numerică a frecvenţei respiratorii /tahipnee/

-scăderea frecvenţei respiraţiei /bradipnee/

-dispnee de repaus

-dispnee accentuată la efort

FORME CLINICE

-dispnee inspiratorie

-dispnee expiratorie

-dispnee mixtă

Apare în situaţii când aportul de oxigen este diminuat de ex -în anemii severe -când transportul de oxigen este îngreunat sau în situaţii când consumul de oxigen este foarte crescut

ETIOLOGIA DISPNEEI este polimorfă, cele mai semnificative:

1-OBSTACOLE LA NIVELUL CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE

-malformaţii congenitale al căilor respiratorii superioare

-secreţiile mucoasei căilor respiratorii superioare şi inferioare

-aspiraţie de corp străin

-amigdalele hipertrofice, inflamate

-edem periamigdalian

-abces peri-şi retroamigdalian

-vegetaţii adenoide foarte pronunţate

-epiglotita

-limfadenite sau adenopatii extratraheale şi extralaringiene

-procese inflamatorii ale laringelui

-tumori

Toate aceste forme determină DISPNEE DE TIP INSPIRATOR şi pot fi uşor identificate

iar în alte situaţii sunt necesare examinări de laborator, sau explorări paraclinice

2-STRIDOR INSPIRATOR

-la sugar şi nou-născut în faza inspiratorie a respiraţiei poate să apară -stridor inspirator

-în unele cazuri stridorul poate fi însoţit şi de dispnee, iar în alte cazuri nu întâlnim dispnee deloc, dar părinţii sunt neliniştiţi din cauza zgomotului emis de copil

-aceste aspecte întradevăr sunt benigne, se rezolvă spontan până la vîâsta de 1 an, dar trebuie să fim atenţi şi la eventuala malformaţie a căilor respiratorii superioare

CAUZELE STRIDORULUI INSPIRATOR

-hiprplazie de timus, strumă retrosternală, glosoptoza, macroglosia, tumorile limbii, hemangioame, limfangioame, chiste congenitale, papiloame, fibroame, tumorile laringiene, malformaţii congenitale ale laringelui, tulburări nervoase a laringelui, laxitate ligamentară a laringelui, condromalacia, epiglotita, inel vascular laringean

Cu toate că acesastă predispoziţie este benignă, totusi copilul este mai sensibil la infecţii respiratorii

3-DISPNEE DE ORIGINE PULMONARĂ

-Se caracterizează prin diminuarea suprafeţei respiratorii

-nou-născut: agenezia, hipoplazia pulmonară, chiste congenitale, emfizem pulmonar congenital progresiv, hernia, relaxarea, pareza diafragmatică

-procese inflamatorii ale parenchimului pulmonar şi a pleurei

-pneumotorace, empiem pleuro-pulmonar, corp străin, adenopatii endotoracale, formaţiuni tumorale de orice fel

Aceste forme sunt mixte. De obicei evoluează paralel cu degradarea circulaţiei şi apare cianoza

4-STRIDORUL EXPIRATOR

Câteva dintre afecţiunile care produc stridor expirator: bronşiolita, bronhopneumonia forma clinică diseminată, bronşite obstructive, astmul bronşic infantil

5-DISPNEEA DE ORIGINE METABOLICĂ

-În general este vorba de afecţiuni care produc ACIDOZĂ METABOLICĂ

-Respiraţia este de tip KUSSMAUL

-CAUZE: toxicoza sugarului, vărsături acetonemice, stare de precomă sau coma diabetică, insuficienţă renală, intoxicaţii, inaniţia, stări febrile, tireo-toxicoza

ALCALOZA METABOLICĂ-CAUZELE MAI FRECVENTE:

-respiraţie frecventă şi superficială

-vărsături incoercibile

-spălături gastrice frecvent efectuate

-hiperaldosteronismul

-stările de hipopotasemii

-diureze forţate

-toate sindroamele de hiperventilaţie

6-DISPNEEA DE ORIGINE CARDIACĂ

-insuficienţa cardiacă de multe ori este cauza primară a dispneei. Poate fi cauză singulară şi independentă, sub forma de dispnee expiratorie

-în poziţia culcat se accentueză, iar în poziţia şezând se ameliorează

-se poate instala în cazuri de tahicardie paroxistică, în diferite situaţii patologice de decompensare

cardiacă

-Simptomatologia de asocire: -modificări ale pulsului arterial radial

-tahicardie, extrasistole

-edeme, proteinurie

-hepatomegalia

7-DISPNEEA DE ORIGINE CEREBRALĂ

-se prezintă sub forma de respiraţie-BIOT sau CHEYNE-STOKES

-se caracterizează prin bradipnee, apnee (în originea periferică –tahipnee), tiraj intercostal, subcostal, suprasternal

-geamăt expirator

Modificările clinice în formele cerebrale de dispnee nu sunt caracteristice!

-CAUZE: meningite, meningo-encefalite, encefalite, hemoragii, sindrom de compresiune intracraniană, tumori, intoxicaţii

8-DISPNEE PRIN HIPOVENTILAŢIE PULMONARĂ

-Malformaţii congenitale ale cutiei toracice osoase /pectus carinatum/

-fracturi

-hipotonia congenitală a musculaturii toracice (miotonia congenitală) Boala WERDNIG_HOFFMAN

-pareza musculaturii respiratorii

-la nou –născut trebue să ne gândim şi la medicamentele administrate

3.18. DUREREA ABDOMINALĂ LA COPIL

-UNA DIN CELE MAI FRECVENTE ACUZE LA COPIL.-

-nu întotdeauna este exprimarea clinică a unei suferinţe abdominale

-nici durata sau intensitatea durerilor nu sunt relevante

-chiar o suferinţă abdominală aparent nesemnificativă poate duce la catastrofă abdominală ulterior

-dureri abdominale violente putem întâlni în: colica ombilicală, mialgie epidemică, purpura anafilactoidă, feocromocitomul, porfiria, etc.

DEBUTUL poate fi în contextul unor simptome generale sau dureri localizate însoţite de greţuri, vărsături, diare, constipaţie

-CA PRIMĂ ORIENTARE

-sunt dureri funcţionale?

-sunt semne evocatoare de suferinţă abdominală?

-simptomele, examenul clinic pledează pentru o afecţiune abdominală chirurgicală?

STUDIUL DURERILOR DUPĂ LOCALIZARE ANATOMOTOPOGRAFICĂ

-1-ETAJUL ABDOMINAL INFERIOR

-apendicită acută sau cronică

-limfadenită mesenterială acută

-colita ulceroasă

-boala CRONH

-purpura anafilactoidă-SCHONLEIN-HENOCH cu manifestări abdominale

-infecţii urinare

-litiază urinară

-anexite

-problematica APENDICITEI CRONICE este şi astăzi mult discutată şi primită cu rezerve

-de multe ori se pot ascunde alte afecţiuni abdominale în spatele acestui diagnostic

-intervenţia chirurgicală efectuată pentru apendicită cronică ascunde riscul unor complicaţii

postoperatorii, aderenţe peritoneale, subocluzii sau ocluzii intestinale secundare. În alte situaţii apendicita cronică este secundară sau reziduală unei apendicite acute nediagnosticate şi tratată cu antibiotice, putându-se întreţine o peritonită localizată formând un conglomerat pericecal sub forma unui abces peritiflitic. În asemenea cazuri întotdeauna persistă simptomatologia unei proces inflamator cronic

-DURERI ABDOMINALE CU CARACTER RECIDIVANT

-majoritatea acestor dureri nu pot fi localizate

-Cauze mai frecvente: diverticul MECKEL, malrotaţii, malformaţii digestive, mezenterul comun, sindrom de compresiune pe artera mezenterică superioară, neoformaţii abdominale

-nu este voie să omitem cauzele simple: aerofagie, verminoze intestinale, limfadenitele, acetonemia, alergia la lapte de vacă

-Intoxicaţii, infecţii, stări toxico septice

-afecţiunile renale, patologia coxofemurală, angine, amigdalite, infecţiile de focar

-Dureri abdominale psihogene-tulburări de comportament, colica ombilicală, cauze sociale, frica, anxietate din motive foarte variate

-Cauze rare de dureri recidivante: porfirie, carcinoide abdominale, boala PEUTZ JEGHERS, sindromul ZOLLINGER-ELLISON, tetanie, etc

2-ETAJUL ABDOMINAL SUPERIOR

A - EXTRAABDOMINALE: pneumonie lobară inferioară, esofagită de reflux, hernie hiatală, hernii ale peretelui abdominal, tusea convulsivă, dureri musculare abdominale, enterite, bronşite obstructive, febră musculară

B – INTRAABDOMINALE: hepatitele, stază hepatică, afecţiunile căilor biliare, abces hepatic, abces subfrenic, pancreatitele; afecţiunile tractului intestinal, gastrita, boala ulceroasă gastrică, duodenală, apendicita cu localizare atipică/subhepatică, tuberculoza intestinală, diverticulite, etc

3-COLICA OMBILICALĂ

-dureri de intensitate variabilă

-sunt intercalate perioade de acalmie

-lacalizarea este incertă

-incidenţa crescută la copii între 4-12 ani, cu labilitate vegetativă

-sunt precedate la vârsta de sugar de diateza exudativă cu meteorism-enteralgii

-durerea este cauzată de colică la nivelul colonului

-poate fi asociată cu helmintiază, lipsă de lactoză, alergie la alimente

-CARACTERE CLINICE

-dureri de tip colicativ cu localizare periombilicală sau altă zonă abdominală

-apare în timpul meselor sau imediat după alimentaţie

-se asociază cu alte simptome vegetative: paloare, roşeaţă, transpiraţii, vărsături,

dermografism accentuat

3.19. DURERI TORACICE

Din punct de vedere anatomic pot fi: toracale, parasternale, retrosternale, precordiale şi alte dureri funcţionale.

-De origine toracică: caracterele clinice sunt în legătură cu respiraţia

-caracter puternic -junghi

-caracterul tusei-dureroasă, sacadată, poate fi în legătură cu o afecţiune pleurală

-se accentuează cu tusea, vorbirea, râsul

-este mai puţin exprimată în pneumonii, pleuro-pneumonii, empiem pulmonar

-se semnalează sensibilitate dureroasă intercostală, cedarea durerii în pauzele respiratorii

-examenul radiologic furnizeaza diagnosticul de certitudine

1-MIALGIA EPIDEMICĂ-boala BORNHOLM-PLEURODINIA

-se caracterizează prin dureri violente în cutia toracică

-etiologia: infecţia cu COXACKIE de tip B

-produce derută în diagnosticul suferinţelor cardiace

-poate prezenta dificultăţi de diagnostic dacă este implicată şi musculatura abdominală

-se impun determinări virusologice şi imunserologice

2-AFECŢIUNILE COASTELOR

-fracturi, hematoame, neurofibromatoza, metastaze tumorale, osteomielita

Toate acestea pot fi localizate anatomic-modificările patologice apar pe

coasta afectată; se impune-radiografie, hemograma, eventual biopsia

3-SINDROMUL TIETZE

-mai frecvent le fete la pubertate

-apare după efort susţinut o durere toracică caracteristică

-la inserţia sterno-costală 2-4 se observă o uşoară tumefiere în partea dreaptă

-se accentueză la comprimare, mişcare, tuse

-în unele cazuri se asociează parestezia membrului superior

4-DURERI TORACALE DE PROVENIENŢĂ MUSCULARĂ

-herpes zooster, dermatomiozită, nevralgie, trichineloză

5-AFECŢIUNI AL COLOANEI DORSALE

-artrita reumatoidă, osteomielita, boala SCHEURMANN

6-DURERI PARASTERNALE

-dureri viscerale cauzate de afecţiunile esofagului şi a organelor mediastinale

7-DURERI RETROSTERNALE

-după caractere clinice pot fi:

-surde

-iradiante

-violente-angina pectorală, efort la ischemii, pericardite

În pericardită este caracteristică durerea apărută paralel cu reacţii cardiace, staza venelor

cervicale,hepatosplenomegalie

Dureri retrosternale se mai pot observa în

-pneumonia lingulei, miopericardite

-afecţiunile coloanei cervicale de tip inflamator, traumatice, tumorale

8-DURERI FUNCŢIONALE

-pot fi obiective sau subiective

-simptomele: palpitaţii, tahicardie, extrasistole, dispnee

-mai frecvent apar la copii cu distonie neuro-vegetativă, neurotici

3.20. DURERILE ABDOMINALE LA SUGAR

-SIMPTOME GENERALE-

-în genarel se manifestă prin plâns periodic

-nelinişte

-paloare, transpiraţii

-flectarea coapselor şi picioarelor

-meteorism abdominal

-vărsături, diaree

-SE ANALIZEAZĂ

-durata durerii

-caracterul evoluţiei

-localizarea durerii

-se poate vorbi de dureri intermitente, continui, de tip colicativ cu repetabiliate, dureri

continui

-Dureri cu debut colicativ-de origine musculară netedă

-durata determinabilă în timp după care cedează

-Abdomen acut

-debut brutal

-dureri persistente, puternice, cu alterarea stării generale

-implicaţii polisistemice, stare de şoc instalat precoce

3.21. EDEME LA COPIL

-INFILTRAŢIE SEROASĂ A ŢESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT-, sau stare de hiperhidratare a compartimentului interstiţial, consecinţa unui dezechilibru hidroelectrolitic

CLINIC

-poate fi generalizat sau localizat

-cel generalizat se numeşte anasarcă

-RENALE- albe, pufoase, moi

-CARDIACE-cianotice, reci, hipostatice, etc

-LA SUGAR-atrage atenţia creşterea spectaculoasă a greutăţii

ETIOLOGIA

-Edeme generalizate

1-NOU-NĂSCUT-anasarca-anemie cronică severă intrauterină /izoimunizare Rh, ABO, homozigoţi pentru talasemie

-hemoragie fetală în circulaţia maternă

-boli congenitale de cord forme severe

-hipoproteinemia-boli renale-nefroză congenitală

-boli hepatice-hepatite congenitale

-infecţii intrauterine/sifilis congenital, toxoplasmoză

-alte cauze-tromboza venei ombilicale, acondroplazie

-boala polichistică a plămânilor

-edem datorat supraîncărcării cu sodiu

-scleremul nou-născutului-solidificare ceroasă a ţesutului subcutanat

-boli generale grave-septicemii, diaree gravă, -apariţia scleremului

Semnifică un prognostic grav

2-SUGAR

-hipoproteinemie -cauza cea mai frecventă

-carenţe de aport-stări de malnutriţie protein calorică

-KWASHIOKOR-menţiune specială

-sindroame de malabsorbţie/celiachie, postenterite, parazitare, sindrom

de intestin scurt

-sindrom de maldigestie-mucoviscidoză

-defect de sinteză a proteinelor-ciroză hepatică, mucopolizaharidoze, reticuloze

-pierderi excesive de proteine-enteropatia exudativă, limfangiectazia intestinală boala WHIPPLE, colită ulceroasă, enterită regională, defecte imune, HIRSCHPRUNG

-sindroame nefrotice congenitale

-retenţie hidrosalină-insuficienţă cardiacă

-cauze rare-sindrom TURNER, disgenezie gonadică, hipotiroidism congenital

3-COPIL MARE

-cauze renale-glomerulonefrită acută, difuză-sindroame nefrotice

-cauze cardiace-insuficienţă cardiacă de orice cauză

-hopoproteinemii de orice cauză

Edeme localizate

-La FAŢĂ

-edeme angioneurotice-QUINCKE

-celulită orbitară

-erizipel

-etmoidită acută supurată

-tromboza sinusului cavernos

-La MEMBRE

-inferioare-limfedem congenital/MILROY/

-tromboza venelor renale

-sindrom KLIPPEL TRENONAY

-erizipel ,celulită, tromboflebită postcateterizare

-La PERETELE ABDOMINAL

-peritonita

-suprasternal-parotidită epidemică

-suprasacrat-chist dermoid infectat

-larigian-inflamaţii, traumatisme, reacţie alergică/QUINCKE/

-edem în pelerină-membre superioare, gât, faţă-tumori, flebite

3.22. ENCONPRESIS

-Absenţa controlului conştient al defecării

-ETIOLOGIE

1-Imperforaţie anală operată sau datorată inervaţiei defectuoase a sfincterului anal

extern

2-Boli nervoase congenitale

-mielodisplazie

-mielomeningocel lombosacrat

-agenezia sacrată

-siringomielie

3-Infecţii

-poliomielită acută anterioară

-mieleita transversă

-morb POTT

4-Tumori

-teratom sau lipom al cozii de cal

-chist dermoid

-teratom sacrococcigean

-tumori medulare /ependimom, neurofibrom /

5-Traumatisme medulare

6-Cauze vasculare

-hematomielie

-malformaţii vasculare ale măduvei

3.23. EPICANTUS

-Pliu cutanat semilunar, dispus vertical în unghiul intern al ochiului, simetric, pornind de obicei de la

pleoapa superioară spre cea inferioară, acoperind comisura internă a ochiului şi carunculul lacrimal

-ETIOLOGIE

-la populaţia orientală, dar poate avea şi caracter familial /copii au baza nasului lărgită dând falsă impresie de hipertelorism

-Trăsătură morfologică în unele boli genetice

-sindrom DOWN

-sindrom “cri du chat”

-deleţie parţială a braţului scurt a cromozomului 18

-deleţie parţială a braţului lung al cromozomului D

-sindrom KLINEFELTER

-sindrom EHLERS-DANLOS

-sindrom RUBINSTEIN-TAYBI

-blefarofimoză congenitală

-sindrom cerebro-hepato-renal

-hipercalcemie idiopatică

-sindrom SMITH OPITZ

-ocazional se poate întâlni în sindromul oculo-dento-digital

3.24. EXAMENUL NEUROLOGIC

ÎN CADRUL EXAMENULUI NEUROLOGIC SE ŢINE CONT DE URMĂTOARELA CRITERII

-1-starea generală, comportamentul copilului, senzoriul în momentul examinării

-2-expresia feţei, ţinuta corpului

-3-tulburări motorii-/ şchiopătare, “mers de raţă”, starea de echilibru, mişcări necoordonate, ticuri, tremurături fasciculare, mioclonii, convulsii, tulburări de vorbire, asimetria mişcărilor sau a

extremităţilor

-Musculatura

-tonusul muscular scăzut sau accentuat, general sau pe anumite segmente ale corpului, în

poziţie activă sau pasivă

-Reflexe medulare

-simetria sau asimetria reflexelor patelare şi achiliene

-Nervii cranieni

- N.CR. I-diferenţierea şi intensitatea mirosurilor, determinarea acuităţii vizuale, ex. fundului de ochi, determinare de câmp vizual

- N.CR.II-dimensiunile pupilei, egalitatea, reflexul pupilar, morfologia marginilor, respectiv forma pupilei, starea palpebrelor/ptoză, asimetrie/, unghiul de deschidere a ochilor, reflexe la lumină,

exoftalmie sau enoftalmie

-N.CR. V-VII-nistagmus, triada HORNER, musculatura mimicii, musculatura masticaţiei, forma şi structura limbii, motricitatea limbii / XII /

-N.CR.-IX-X-palatum moale, reflexe faringiene, degluţia, vorbire sacadată

-N.CR.-III-IV-VI-dimensiunile pupilei, egalitatea, regularitatea, reflexe la lumină, situaţia palpebrelor

-dimensiunile fantei oculare, aşezarea, mobilitatea, simetria globilor oculari

-N.CR. XI-mişcările de rotaţie ale capului, capacitatea de a ridica umerii

-N.CR.-VIII. acuitatea auditivă bilaterală

-Sinapsa sensitivă medulară

-existenţa senzaţiei la nivelul toracelui şi a extremităţilor: tactilă, dureroasă, termică, hiperestezie

- dermografism cutanat

-funcţiile vegetative, scaun, emisii de urină, la pubertate funcţiile sexuale

-Semne de iritaţie meningiană: redoarea cefei, semnul BRUDZSINSZKY-I-II, semnul KERNIG, semnul adductorului

3.25. EXANTEME

-DOUĂ FORME CLINICE-1-generalizate-2-localizate

1-EXANTEME GENERALIZATE- MACULO-PAPULOASE: rujeolă, scarlatină, rubeolă, exantemul subit, eritemul infecţios

-Exanteme ALERGICE-eritemul toxic al nou născutului, reacţie adversă la administrare de medicamente, sau după administrare de seruri, varietetea de formă a urticariilor, acrodinia, eritemul exudativ multiform

-Exanteme care se asociează cu bolile AUTOIMUNE: febră reumatică, artrită reumatoidă, lupus eritematos diseminat acut, boala WISSLER-FANCONI, polimiozitele, dermatomiozita, periarterită nodoasă

-Exanteme care se asociează AFECTIUNILOR VIRALE: virusul cytomegalic, adenovirozele, infecţiile cu virusul COXACKIE, ECHO, adenoviroze, mononucleoza

-Exanteme GENERALIZATE SIMETRICE: prezintă forme variate morfologic şi sub aspectul localizării: varicela, herpes zooster, variolă, vaccinia generalizată, pemfigus, prurigo, pemphigus neonatorum, sifilis congenital, boala RITTER, sindromul LEYELL, epidermoliză buloasă ereditară, herpes simplex hominis, precum şi herpangina şi stomatita aftoasă care se comportă ca exantem

2-MODIFICĂRI CUTANATE LOCALIZATE: sunt diferite din punct de vedere etiologic şi morfologic-dermatită seboreică, intertrigo, eczemă, dermatită gluteală, micozele cutanate, herpes zooster, traumatisme iatrogene

-Tulburări de PIGMENTARE-forme variate-numeroase cauze sunt consemnate ca factor etiologic în-

hiper sau hipopigmentaţie, precum şi depilare, etc

-ASPECTE CLINICE GENERALE

-modificările cutanate pot fi

1-afecţiuni cutanate de sine stătătoare-primare

2-secundare unei afecţiuni interne

-Se analizează următoarele aspecte sau criterii

-localizarea lor

-constante sau tranzitorii

-însoţite de simptome de suferinţă organică sau simptome generale

-morfologia lor

-dacă nu produc acuze obiective sau subiective

3.26. FEBRĂ

-creşterea temperaturii corpului peste normal /36,8-37 /

-stare de subfebrilitate-oscilarea temperaturii între 37-38 grade Celsius

-semn banal în pediatrie, apare cu extremă frecvenţă şi este reletiv bine tolerat

-măsurarea temperaturii rectale este cea mai comodă metodă-depăşire de 0,5 grade

ETIOLOGIE

1 - boli acute infecţioase

-BACTERIENE: otite, sinuzite, amigdalite, pneumonii, enterocolite cu germeni specifici, infecţii urinare, meningite, semn obligatoriu în endocardita bacteriană, la copii cu leziuni valvulare, boli structurale de inimă, salmoneloze, bruceloză

-VIRALE: rujeolă, parotidită epidemică, mononucleoză, hepatită virală, gripă, viroze COXACKIE

-PROTOZOARE-malarie

-CIUPERCI-candida

- apare atât în boli generale cât şi în colecţii purulente locale/osteomielită, abcese, etc /

- este obligatorie cercetarea culturii agentului patogen

2 - Boli cu distrugeri tisulare întinse: febră de rezorbţie, necroze întinse, arsură, hemoliză, hemoragie digestivă

3-Boli inflamatorii nesupurative: RAA, artrita reumatoidă juvenilă-formă sistemică, boli de colagen, LED, colita ulceroasă

4 - Boli neoplazice: fenomen paraneoplazic, secundar activităţii metabolice intense a ţesuturilor canceroase

5-Infecţii intraspitaliceşti-oportuniste-în general gram negativi

6-Boli ale sistemului nervos central

-hipertermie neurogenă din jurul ventricolului III-postoperator-postraumatic, după hemoragie meningo-cerabrală

7-Febra metabolică

-stările de deshidratare

-febră prin hiperanabolism proteic

8-Febră din erupţie dentară-subfebrilităţi

9-Febră medicamentoasă-are o componentă alergică, de hipersensibilitate /antihistaminice, atropină, barbiturice, iod, morfină, bromuri /

10-Febră de cateter-copii denudaţi, cu catetere endovenoase

11-Febră după perfuzarea unor soluţii care conţin corpi pirogeni (soluţii necorespunzător preparate)

12-Febră postanestezică-este un accident nedorit, apărut în cazuri rare

13-Boli congenitale de piele: ichtioză congenitală, displazia anhidrotică

14-Disautonomie familială-boala RILEY-DAY

15-Febră psihogenă-după stress –foarte rară-

3.27. FIMOZA

-Stenozarea sau strâmtoarea mai mult sau mai puţin marcată a orificiului prepuţiului, ceea ce face imposibilă decolarea glandului

-Dacă este foarte strânsă poate constitui un obstacol în evacuarea urinii, mai ales în acele cazuri când este asociată cu alte obstrucţii malformative a căilor urinare joase.

-Dacă prepuţiul este lung şi orificiul strâmt, urina poate stagna la acest nivel şi se produce iritarea orificiului meatal şi balanopostită

ETIOLOGIA

1-Forma congenitală-poate fi considerată fiziologică la sugar. Fără nici-o intervenţie majoritatea cazurilor se rezolvă spontan spre vârsta de 4-5 ani

Nu este necesară rezolvarea chirurgicală la sugar, cu excepţia formelor foarte strânse, punctiforme, care determină întreruperea jetului urinar.

2-Forma dobîndită-secundară dilatărilor intempestive ale orificiului prepuţial, prin cicatricele scleroase provocate produc o strâmtorare a orificiului prepuţial, care o depăşeste pe cea iniţială

3.28. FOAIA DE OBSERVAŢIE

-1-MOTIVELE INTERNĂRII-nu întotdeauna exprimă tabloul clinic

-2-ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE

-reumatism, colagenoze, diabet, rahitism vitamino D rezistent, anemii hemolitice, bolile alergice, malformaţii

-3-ANTECEDENTE PERSONALE

-a-fiziologice-termen, greutate, al câtelea copil

-cum a fost purtată sarcina- primele 3 luni

-cum a decurs travaliul

-mici accidente la naştere

-dacă a fost pus la sân sau nu

-alimentaţia sugarului/când a fost ablactat, din ce cauză, cum s-a făcut diversificarea

-modul de tolerare a alimentaţiei de copil-dezvoltarea copilului ca răspuns

-alimentaţia copilului înainte de îmbolnăvire-respectiv boala actuală

-la copil şcolar-apetitul copilului-alimente preferate de copil

-b-dezvoltarea copilului

-fizică şi intelectuală

-primii dinţi

-la şcolari-de când nu progresează copilul în greutate-cardipatii congenitale

-raportul copilului cu părinţii, cu colegii, cu prietenii

-somnul copilului

-adaptabilitatea şcolară

-dezvoltarea sexuală a copilului

-vaccinări

-administrare de vit D2

-4-ANTECEDENTELE PATOLOGICE

-boli infecţioase

-infecţiile recurente

-aparat urinar-controlul micţiunii-fimoză, jetul urinar

-5-DATELE SOCIALE

-cine îngrijeşte copilul-de cine este legat sentimental

-existenţa unor animale în curte

-6-ISTORICUL BOLII

-debutul bolii-brusc sau lent-data exactă

-evoluţie pe simptome

-tratamente făcute

-7-STAREA PREZENTĂ A COPILULUI

-cel mai greu de examinat-preşcolarul

-examinarea să se facă cu mâini calde

-câştigarea încrederii copilului

-la sugar examinarea în somn, mai ales cordul şi pulsul

a-culcat în decubit dorsal

-tegumente, starea de nutriţie, turgorul

-ganglionii-craniocaudali

-sistemul osteo-articular

-organele care sunt abordabile în această poziţie-cord, plămâni, ficat, splină, rinichi

b-poziţia şezândă

-coloana vertebrală

-câmpurile pulmonare posterioare

-ultima este examinarea cavităţii bucale

c-date generale-starea generală a copilului, temperatura, senzoriul bolnavului, expresia faciesului, atitudini patologice a copilului, dezvoltarea somatică, modificări constituţionale: leptosom, longilin, blond

d-date locale

-tegumente-cianoză, icter

-hipodermul-pliul cutanat-edeme, caracterul lor

-ganglionii-caracterul lor

-musculatura-tonusul

-modificările craniene-forma-dimensiunile-defecte în oasele craniene-fontanelele

-forma toracelui-şanţul HARRISON-modificări structurale de orice natură

-extremităţile-cardiopatii-unghii-PCE-descrierea articulaţiilor, mobilitate activă şi pasivă a articulaţiilor

-8-EXAMENUL CLINIC PE APARATE-

a-Aparatul respirator

-sugar- frecvenţa respiratorie

-caracterul dispneei-bătăile aripilor nazale-geamăt-mişcarea capului

-polipnee toxică-dispnee de origine pulmonară

-stridor inspirator -expirator

-prezenţa excursiilor toracice-pleurezie

b-Cordul

-percuţia la sugar- semnificaţie mai redusă

-palpatorie -săracă la sugar

-freamăt sistolic la bază-stenoză vasculară-aortă

-ascultatoric-suflul patologic trebuie localizat-spre bază -cardiopatii congenitale în general

-puls, puls femural-coarctaţie de aortă

c-Digestiv urogenital

-vărsăturile şi scaunele

-apetitul, greţurile

-cavitatea bucală cu formula dentară

-faringele

-peretele abdominal-sugar peristaltica-

-splina-ficat, tuşeu rectal

-renal-frecvenţa micţiunilor, cantitatea urinii, caractere sexuale

secundare

- d-Sistemul nervos

-semne meningiene

-fenomene de excitabilitate a sistemului nervos

-reflexele atonice-Moro semn important-în encefalopatii nu este prezent

-9-DIAGNOSTICUL

1-Diagnosticul de localizare pe organe-ne bazăm mai mult pe anamneză

2-Diagnosticul de sindrom ca atare-gastro-intestinal-laringean, etc

3-Diagnosticul de entitate clinică

-10-TRATAMENTUL

1-simptomatic de urgenţă-hipoxie-tulburări hidroelectrolitice

2-patogenic

3-etiologic-virotic-bacterian în funcţie de contextul clinic

4-tratament de stimulare a rezistenţei organismului

-11-EPICRIZA-conturată prin evoluţie şi prognostic

3.29. FORME CLINICE DE TUSE

1-Tuse uscată iritantă	Uscăciunea nocturnă a faringelui, vegetaţii adenoide, anomaliile arcului aortic, anevrism
2-Tuse uscată, iritantă, progresivă	Procese inflamatotorii ale faringelui, laringe, trahea, bronhiile
3-Tuse productivă, nedureroasă	În faza de vindecare a infecţiilor respiratorii susamintite
4-Tuse cu debut nocturn, uscată, lătrătoare	Laringita subglotică, laringo-traheită
5-Tuse periodică, sufocantă, uscată, mai târziu productivă	Corp străin flotant
6-Tuse paroxistică, chinuitoare, sufocantă, cu eliminare de mucus alb la culoare	Tusea convulsivă, câteodate infecţii cu adenovirus
7-Tuse cu afonie marcată	Difteria
8-Tuse uscată fără alte caractere, care poate continua în accese	Cauze spihice, tumori pulmonare
9-tuse sacadată, dureroasă, reţinută	Pleurezie uscată
10-Tuse slabă, uscată, pertussoidă	Pneumonie interstiţială, mucoviscidoza
11-Tuse slabă, uscată, cu eliminare de mucus aerat	Edem pulmonar, stază în circulaţie
12-Tuse paroxistică, uscată, cu eliminare de mucus	Bronşite obstructive, astm bronşic
13-Tuse chinuitoare, uscată, cu eliminare de spută purulentă	Bronşiectazia
14-Tuse cu caracter BITONAL	Corp străin, compresie traheală, inel vascular, compresiune bronşică
15-Tuse cu conţinut de sânge	Sfera ORL, stomatologie, traumatisme ale limbii, corpi străini, abces pulmonar, cavernă, hemangiom, anomalii arterio-venoase
16-Rinoree sanguinolentă cu tuse	Lues congenital, difterie nazală, corp străin cronic, polip nazal

3.30. GINECOMASTIE

- HIPERTROFIA GLANDELOR MAMARE LA BĂIEŢI-

- Se caracterizează prin apariţia unui nodul discoid cu diametrul de 3-4 cm, rotund, ferm şi neted, situat în ţesutul subareolar, depăşind rareaori areola mamară

ETIOLOGIE

1 – Tipul- I- /idiopatic/-este cea mai comună formă întâlnită în practica curentă, existând la 40 % din băieţi de 10-14 ani; În 25 % din cazuri este unilaterală, mai frecventă la dreapta.

2 – Tipul II

-Cauza tumorală-tumoara feminizantă de suprarenală

-tumoară izosexuală de suprarenală

-tumoară testiculară a ţesuturilor interstiţiale

-Cauza genetică-sindrom KLINEFELTER

-Stările de intersexualitate

-Medicamente-testosteron, fenotiazine

3 - La nou-născut-criza genitală-mărire de volum a glandelor mamare, întâlnită la 40 % din nou-născuţi de ambele sexe,apărută în a 3-a-6-a zi de viaţă-trecerea unor hormoni materni în organismul fătului

3.31. HEMORAGII CUTANATE

Din punct de vedere ETIOLOGIC pot fi: traumatisme, infecţii, stările toxico-septice, coagulare vasculară diseminată, vasculitele autoimune, diatezele hemoragice, leucemiile şi alte afecţiuni maligne.

Poate fi un indicator de bază pentru o afecţiune de fond prin caracterele morfologice: intensitate, durata, repetabilitatea, aspectul clinic de formă localizată sau generalizată

CARACTERE CLINICO-MORFOLOGICE

-sufuziuni deasupra TIBIEI SAU A ULNEI -în majoritatea cazurilor sunt traumatice

-PETEŞII CONFLUENTE -stări toxico-septice, sindromul WATERHAUSE-FRIEDERICSEN coagulare intravasculară diseminată, intoxicaţii cu ciuperci

-EXANTHEME HEMORAGICE, sau asemănătoare cu urticaria -PURPURA SCHONLEIN –HENOCH la nivelul membrelor inferioare şi glutale-purpura urticans

-Leziuni vasculare TOXICE -purpura variceloasă, purpura scarlatinoasă, la nivelul membrelor inferioare suprafaţa de flexie-eritemul nodos

-pe un fond de urticarie pot apărea peteşii în cadrul infestaţiilor parazitare

-Leziuni ECZEMATOIDE cutanate -modificări de fond –peteşii -histiocitoza X, sindromul WISKOTT ALDRICH

-PETEŞIILE însoţite de elemente de echimoze sau sufuziuni-se întâlnesc în trombocitopenii şi

trombopatii

-SUFUZIUNI SAU HEMATOAME SUBCUTANATE-caracteristice pentru hemofilie

-Hemoragia GINGIILOR-lipsă de Vit C sau P

-Hemoragie subconjunctivală-tusea convulsivă, eventual adenoviroze

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC A HEMORAGIILOR CUTANATE DE MULTE ORI ESTE O PROCEDURĂ FOARTE ANEVOIASĂ, INDELUNGATĂ,ÎN UNELE CAZURI CU CAPCANE DERUTANTE

3.32. HIPERPIGMENTAŢII

MELANODERMIE-CREŞTEREA CANTITĂŢII DE PIGMENT DELA NIVELUL PIELII-

-Poate fi –difuză sau circumscrisă, generalizată sau localizată

-ETIOLOGIE

-1-Hiperpigmentaţie constituţională- se constată o corelaţie inversă între latitudine şi intensitatea pigmentării cu melanină,cea mai pigmentată fiind populaţia din zona tropicală şi subtropicală. Reprezintă un mecanism de apărare împotriva razelor solare, dobândit genetic

-2-Hiperpigmentaţie solară- apare sub acţiunea razelor ultraviolete. Melanogeneza accentuată

este asociată cu creşterea transferului de melanină de la melanocit la keratinocit

-3-Pată mongoloidă-pată brun violacee situată în regiunea sacrată şi lombară, prezentă de la

naştere-este constant întâlnită la rasa galbenă şi mai frecvent la copii bruni. Scade cu vârsta de aceea pata dispare după câteva luni de la naştere

-4-Efelide-pete pigentare lenticulare, plane, netede, nescuamoase, de culoare variind

de la maro deschis la negru, nu există la naştere, apar numai la piele expusă la soare

la persoane blonde sau roşcate

-Sindromul PEUTZ-JEGHERS-lentiginoză în jurul gurii, uneori la nivelul mucoasei jugale, asociată cu polipoză intestinală

-5-Nevi pigmentari-hiperpigmentare circumscrisă, congenitală, foarte variabilă ca morfologie nevi plani sau papilomatoşi de culoare variabilă: negru, maro, albăstrui . Pot lipsi la naştere

şi apar mai târziu

-6-Pete –CAFE AN LAIT-pete maculare cu margini regulate de mărimi variabile, culoare brună.

Sunt prezente la naştere şi nu au legătură cu expunerea la razele solare. Un număr mic de

asemenea pete sau o singură pată, NU ARE SEMNIFICAŢIE PATOLOGICĂ. Un număr de 6

sau peste acest număr, sau creşterea numărului cu vârsta este un semn patognomonic de neurofibromatoză RECKLINGHAUSEN. Se mai întâlnesc pete identice în boala GAUCHER, JAFFE - LICHTENSTEIN /displazia osoasă fibroasă /-sindromul ataxie teleangiectazie, sindromul BLOOM, scleroza tuberoasă

-7-Hiperpigmentaţie genetică-a/-xeroderma pigmentosa-b/incontinentia pigmenti

-8-Tumori cu celule pigmentare-a/melanom juvenul-tumoară benignă, caracteristică copilului, apare mai frecvent la fată-b/Melanosarcom-reprezentând evoluţia malignă a unori nevi.

3.33. ICTERUL LA COPIL

-este un semn clinic relevator

-se datorează creşterii nivelului bilirubinei serice

-cu toate acestea nu este caracteristic doar pentru afecţiuni hepatobiliare

-poate fi cauzat de hemoliză în condiţii fiziologice la nou-născut

-după consum de morcovi sau dovlecei-este inofensiv

1-NOU-NĂSCUT

-valorile bilirubinei serice care depăşeşte 20 milimoli/l-este deja patologic

-sindromul icteric este sesizat la valori de 30-40 milimoli/l

-deja se poate conchide după aspectul macroscopic biliribinemia directă

culoarea urinii seamănă cu berea închisă-iar scaunele sunt acolice

-ETIOLOGIA HIPERBILIRUBINEMIILOR DIRECTE

-a-cauze INFLAMATORII-diferite virusuri-hepatita A-B-non A non B, EBSTEIN BARR, citomegalie, herpes, corona şi rotavirus, infecţii bacteriene-stare septică, toxoplasmoza, listrioza

-b-Cauze de obstrucţie-atrezia căilor biliare intra şi extrahepatice, colestaza, ciroza hepatică, adenopatii portale-mononucleoză, metastaze tumorale

-c-Cauze toxice-intoxicaţii:ciuperci, medicamente-citostatice

-d-Alte cauze-enzimopatii, mucoviscidoza, deficit de alfa 1 antitripsină, glicogenozele, intoleranţă la fructoză, ciroza

ETIOLOGIA HIPERBILIRUBINEMIILOR INDIRECTE

-nu se evidenţiază bilirubinurie, urobilinogenul este crescut semnificativ

-scaunul este hipercolorat

-în caz de hiperbilirubinemie indirectă este fie vorba de hemoliză fie defecte de conjugare

-bilirubina nu este solvabilă în apă şi nu se elimină prin urină

-se impune dovedirea procesului de hemoliză-este vorba de hemoliză

imună sau neimună-testul COOMBS-la nou născut- incompatibilitate RH-

sau ABO

-ictere hemolitice neimune pot fi cauzate de anomaliilor globulelor roşii

sferocitoza, enzimopatii-glucoză-6-fosfat dehidrogenaza-hemoglobinopatii /drepanocitoza, talasemia /, medicamente

-în asemenea cazuri-este caracteristic nivelul crescut de urobilinogen, anemie,

creşterea nivelului seric de K şi Fe, reticulocitoză, scăderea rezistenţei globulare

DEFECTE DE CONJUGARE A BILIRUBINEI

-sunt mai rare după perioada de nou născut

-sindromul GIBERT, CRIGLER-NAJJAR lipsă de glucoronil-transferaza sau reducerea producerii acesteia

Din punct de vedere al precizării diagnosticului sau a diagnosticului diferenţial poate fi IMPORTANTĂ MONITORIZAREA URMĂTOARELOR CRITERII

-accentuarea sau staţionarea sindromului icteric-icter mecanic sau inflamator

-forma debutului-brusc: criză de hemoliză, intoxicaţie

-nuanţele icterului: atrezii-verzui

-durata sindromului icteric

-vârsta bolnavului

-simptome clinice asociate: febră, leucocitoza, VSH, dimensiunile hepatomegaliei,

sensibilitate dureroasă,

-coexistenţa altor semne clinice: splenomegalia, sindrom hemoragipar, ascita, hipoproteinemia, edeme, circulaţia colaterală

3.34. INCONTINENŢĂ URINARĂ

MICŢIUNE ANORMALĂ;INVOLUNTARĂ ŞI INCONŞTIENTĂ-

-ETIOLOGIE

-A.-cauze nervoase medulare

-1-Boli nervoase congenitale care realizează vezica neurogenă

-mielodisplazie

-mielo-meningocel lombosacrat

-spina bifidă

-disrafie spinală

-2-Infecţii

-cistite

-mielită transversă

-poliomielită anterioară acută

-morb POTT

-3-Tumori medulare

-teratom sau lipom al cozii de cal

-chist dermoid

-teratom sacrococcigean

-ependimom medular

-4-Traumatisme medulare

-fractura coloanei vertebrale,

-leziuni traumatice ale măduvei terminale

-leziuni terminale ale cozii de cal

-5-Cauze vasculare

-malformaţii vasculare medulare

B-Cauze vezico-uretrale

-leziuni urinare obstructive joase /disurie / asociate cu infecţie urinară

C-Cauze metabolice asociate cu poliurie

-diabet zaharat

-diabet insipid

-insuficienţă renală cronică

D-Stress-râs, plâns, frică, tuse-aceste cazuri presupun leziuni periferice ale muşchiului

detrusor şi ale perineului

3.35. MACROGLOSIE

-HIPERTROFIE CONGENITALĂSAU DOBÎNDITĂ A LIMBII ÎNTOVĂRĂŞITĂ DE OBICEI CU PROTRUZIA EI-

-ETIOLOGIE

-1-Forma congenitală-

-haemangiom

-limfangiom

-A-Sindrom BECKWITH-VIEDEMANN /hipoglicemie intratabilă, visceromegalie, microcefalie moderată, omfalocel

-B-Sindrom CORNELIA DE LANGE

-2-Hipotireoidism congenital-/mixedem /

-3-Edem angioneurotic

-4-Amiloidoză

-5-Mucopolizaharidoze

-6-Neurofibromatoză RECKLINGHAUSEN

-Macroglosia trebuie diferenţiată de protruzia limbii

-Sindrom DOWN-trisomia 21-în care limba este de dimensiuni normale dar cavitatea bucală este de dimensiuni mai reduse

-Retard mental-oligofrenie

3.36. MEGACEFALIE

-Majoritatea părinţilor recunosc problematica hidrocefaliei şi consecinţele pentru viitor ale acestei afecţiuni

-Fie părinţii fie medicul sesizează de prima dată că capul copilului nu este în limitele normalului.

-MEGACEFALIE FAMILIALĂ-o întâlnim destul de des, poate prezenta valori care depăşesc percentilele obişnuite. În asemenea situaţii este contraindicată supunerea copilului unor investigaţii inutile, mai ales dacă dezvoltarea psicho-intelectuală este normală

-Dacă creşterea perimetrului cranian s-a instituit rapid, trebuie să ne gândim la un sindrom de HIPERTENSIUNE INTRACRANIANĂ

-PSEUDOHIDROCEFALIA reclamă o altă interpretare-la prematuri, copii cu rahitism, sau cu anemii cronice

-Megacefalia se poate întâlni în anumite boli metabolice, mucopolizaharidoze, gangliozidoze, osteoscleroze, displasia cranio-metafizară, condrodistrofie fetală, osteodistrofii fibroase

CALCULUL AD HOC A PERIMETRULUI CRANIAN /Formula lui FRANK /

lungimea/2 + 9 = perimetrul cranian

3.37. MENORAGIE

-Hipermenoree-sinonim

-Pierderea excesivă de sânge cu ocazia menstruaţiei

-Frecvent întâlnit la fetiţe pubere, care au şi menstre neregulate

-Menstruaţia apare la termen, dar neobişnuit de abundentă

-Alteori se instalează după o perioadă tranzitorie de amenoree şi pare compensatorie

-Frecvent alternează cicluri menstruale normale cu menoragie.

-Tulburare relativ frecventă la pubertate, care se autolimitează cu vârsta.

-ETIOLOGIA-

-1-Cauze funcţionale-forme cele mai frecvente

METROPATIE JUVENILĂ-sângerare uterină disfuncţională

-2-Cauze organice-reprezintă doar 1/4 din menoragia juvenilă, pubertară

-3-Cauze generale

-purpură trombocitopenică idiopatică, sau alte boli hemoragice care pot debuta la

pubertate, avînd ca singură manifestare menoragia/sângerare anormală

-tuberculoza endometrului

-hipotiroidism

-4-Cauze ginecologice

-polipi mucoşi

-miom submucos

-sarcom botrioid

-epiteliom de col

-5-Infecţii

-anexită gonococcică

-anexită colibacilară

3.38. MENSTRE NEREGULATE

-Ciclu menstrual apărut la intervale neregulate de timp

-Acest semn este relativ frecvent la fetiţe pubere, considerându-se că se încadrează în normal o amenore de circa 1 an apărută după primul ciclu menstrual, sau o amenoree de 6 luni apărută în cel de al doilea an de la instalarea primei menstruaţii.

-Se consideră că sunt necesare circa 40 de cicluri pentru ca menstruaţia să aibă regularitate şi caracterele menstruaţiei femeii tinere

-ETIOLOGIE-

-1-Tulburări endocrine de pubertate-tranzitorii

-2-Formă medie de hiperplazie suprarenală care va fi suspectată la fetiţele cu hirsutism. În aceste cazuri 17 cetosteroizii au valori normale, în timp ce 17 hidroxi-steroizii au valori subnormale.

3.39. MICROCEFALIE

-CRANIU MAI MIC DECÎT CEL OBIŞNUIT-

-Se impune măsurarea perimetrului cranian şi compararea valorii cu cifrele din nomograme

-ETIOLOGIE

1-DDEFECTE DE ALE DESVOLTĂRII CRANIULUI

-microcefalie ereditară

-iradiere intrauterină

-nanism SECKEL

-Sindrom CORNELIA DE LANGE

-Sindrom RUBINSTEIN TAYBI

-Sindrom SMITH-LEMLI-OPITZ

2-INFECŢII INTRAUTERINE

-rubeolă congenitală

-infecţie cu virus citomegalic

-toxoplasmoză congenitală

-sifilis congenital

-infecţii cu virus herpetic

3-TULBURĂRI PERINATALE ŞI POSTNATALE

-anoxie intrauterină sau neonatală

-malnutriţie severă

4-BOLI CROMOSOMIALE

-sindrom -cri du chat-

-trisomie

3.40. MICROFTALMIE

-GLOB OCULAR CU DIMENSIUNI NEOBIŞNUIT DE MICI, prin diminuarea tuturor diametrelor şi asociat de obicei

cu scăderea importantă a acuităţii vizuale

-ETIOLOGIE

-se poate transmite ereditar cu caracter dominant sau recesiv

-se întâlneşte de obicei ca semn asociat în unele sindroame ereditare cum sunt:

-sindrom ACARDI

-sindrom “ochi de pisică”

-trisomie 13

-Sindrom TREACHER-COLLINS

-Sindrom GOLTZ

-Sindrom HALLERMAN-STREIF

-Sindrom FANCONI

-Se poate asocia cu cataractă, aniridie, coloboma iris

-Se poate datora unor infecţii intrauterine ale fătului /transmise de la mamă/ cum sunt

-toxoplasmoza congenitală

-rubeola congenitală

3.41. MICROGNATIE

-HIPOPLASIE IZOLATĂ DE MANDIBULĂ-

-Faciesul bolnavului are aspect de PASĂRE-nasul proemină ca un cioc

-Se asociază frecvent cu alte anomalii morfologice

-Pot apărea tulburări respiratorii

-ETIOLOGIE

1-Aminopterina administrată în timpul sarcinii

2-Boli cromosomiale /trisomie 13-15 /trisomie 18, sindrom cri du chat, deleţia braţului lung al

cromosomului 21

3-Displazie oculo-auriculo-vertebrală-Sindrom GOLDENHAR

4-Disostoză mandibulo-facială-sindrom TRAECHER-COLLINS-FRANCSHETTI

-se asociează cu hipoplazia oaselor feţei, a maxilarului superior şi arcadei

zigomatice

5-Nanism cu cap de pasăre-Wirchow-Seckel

6-Oculo-mandibulo-discefalie cu hipotrichoză-HALLERMANN-STREIF.

7-Sindrom CORNELIA DE LANGE

8-Sindrom PIERRE-ROBIN-asociat cu glosoptoză şi palatoschisis-copilul are dificultate de

Respiraţie,episoade repetate de cianoză

9-Sindrom RUSSEL-SILVER

10-Sindrom SMITH-LEMY-OPITZ

11-Sindrom BLOOM

12-Progeria

13-Picnodisistoză MARATEAUX-LAMY

3.42. NISTAGMUSUL ŞI PTOZA PALPEBRALĂ

1-NiSTAGMUSUL FIZIOLOGIC-după vârsta de un an se consideră patologic

-poate debuta doar după câteva săptămâni de viaţă, când este foarte pronunţată fixarea laterală, este persistentă, ne gândim şi la leziuni oculare sau de chiasmă

2-NISTAGMUSUL OPTO-CHINETIC-când copilul vrea să fixeze un obiect

3-NISTAGMUSUL CARE APARE SPONTAN-este evocator pentru o afecţiune cerebrală- în special cerebeloasă

4-NISTAGMUSUL RITMIC, PENDULANT-care apare la privire înainte şi la fixare insistentă-apare în cazurile de alterare rapidă a acuităţii vizuale-cataracta retrolentală fibroplastică, atrofia nervului optic, consum de medicamente (barbiturice), substanţe anticonvulsive prin supradozaj acut sau cronic

5-NISTAGMUSUL TOXIC- în intoxicaţii

PTOZA PALPEBRALĂ

-ptoza palpebrală uni sau bilaterală la copil întotdeauna este considerat patologic

CAUZELE MAI FRECVENTE

-1-procese locale-edeme, hemangioame, limfangioame

-2-Intoxicaţii-botulism

-3.-cauze neurogene-traumatisme, tumori, inflamaţii

-4-cauze miogene-miastenia gravă

-5-malformaţii congenitale-sindromul ZELLWEGER

3.43. OBOSEALA

-ÎNTOTDEAUNA AVEM OBLIGAŢIA SĂ EXCLUDEM PREZENŢA UNEI AFECŢIUNI ORGANICE-

-Grupă de vârstă predispusă

-între 3-5 ani

-în perioada pubertăţii

-în perioade intensive de creştere în lungime

-Nu sunt rare tulburările somn-de adormire-şi creşterea timpului de somn pe 24 de ore

-Poate fi etichetat ca oboseală de crestere numai în acele cazuri în care sunt excluse afecţiunile organice; ne referim la sindroame anemice, lipsă de vitamine, infecţii cronice, focar de infecţie amigdalian sau dentar, infecţii urinare latente, sinuzitele, vegetaţii adenoide, tuberculoza, hepatitele anicterice, preluidul altor boli organice cum ar fi-artritele reumatoide, leucemiile, formaţiuni tumorale de diferite etiologii

-AVEM OBLIGAŢIA SĂ NE CONVINGEM de:

-calitatea şi cantitatea alimentelor consumate de copil

-în ce măsură este copilul impilcat în activităţi fizice sau psihice

-programul de şcoală sau de muncă

-preocupările copilului înainte de culcare-emoţii-filme, diferite programe

-tratamente medicamentoase cunoscute

-eventualul consum de narcotice

3.44. PECTUS CARINATUM

STERN ÎN CARENĂ

-proeminenţă anterioară a sternului şi a porţiunilor cartilaginoase ale coastelor, cu depresiune

laterală a toracelui

MECANISM

-1-Malformaţie congenitală

-2-Tulburări congenitale ale structurii colagenului

-3-Acţiunea muşchilor toracici asupra coastelor demineralizate

ETIOLOGIE

-1-Sechele de rahitism

-2-Sindrom MARFAN

-3-Alte malformaţii ale cutiei toracice

-4-Traumatisme, stări sechelare după intervenţii chirurgicale

3.45. PECTUS EXCAVATUM

-Torace în pâlnie

-Deformarea în formă de pâlnie a regiunii anterioare a toracelui, datorită deplasării înapoi a jumătăţii

inferioare a sternului

-MECANISM

-Uneori se datoreşte unui tendon diafragmatic central /scurt / care trage spre coloana vertebrală apendicele xifoid

-Are influenţă asupra funcţiilor respiratorii /scade capacitatea vitală, volumul respirator maxim

-Asupra cordului-care este deplasat spre stânga, cu creşterea diametrului antero posterior, uneori cu apariţia unui suflu sistolic /scade volumul sistolic maxim

-ETIOLOGIE-

1-Forma familială-cea mai frecventă formă-absent la naştere, se dezvoltă în primele luni sau ani după naştere-Etiologie necunoscută.

2-Pectus carinatum din boli genetice-sindrom MARFAN

3-Pectus carinatum dobândit-boli respiratorii cu obstrucţii cronice sau boli ale parenchimului pulmonar care conduc la retracţie sternală pe perioadă lungă

-rahitism

3.46. RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

CELE MAI FRECVENTE CAUZE la diverse perioade de vârstă ale copilăriei

-la nou-născut - obstrucţia meatului uretral cu detritusuri epiteliale (îndeosebi la cei cu hipospadias coronar)

- obstrucţia meatului uretral cu uraţi

- obstrucţia uretrei posterioare (valve de uretră posterioară)

Diagnostic diferenţial cu anuria din:

- agenezia renală

- şocul neonatal

- deshidratarea acută

-la copil - constipaţie cu distensia rectului (în special la retardaţii mintali) - inflamaţii ale prostatei şi colului vezical

- corp străin uretral

- angajare uretrală a unui calcul vezical

- prolaps endouretral al unui neoplasm intravezical

- retenţia acută în cursul unui proces obstructiv cronic (diverticul vezical, malformaţii uretrale)

ATITUDINEA PRACTICĂ în caz de retenţie acută de urină:

Tuşeu rectal, îndepărtarea fecaloamelor.
Căldură locală (băi calde prosoape calde în regiunea perineală), antispastice.
Cateterism vezical. În caz că e posibil acesta realizează drenajul urinii vezicale. Se recomandă examenul citobacteriologic al urinii, urocultură. Dacă nu e posibil, puncţie suprapubiană.
Radiografia porţiunii inferioare a abdomenului, urografie, uretroscopie, cistoscopie.
În caz că la bază este o problemă cronică, în funcţie şi de răsunetul asupra aparatului urinar superior (hidronefroza secundară, megauretere) se recomandă drenaj extern al urinii pe cale urologică: sondă à dèmeurre endouretrală (Pezzer), ureterostomie. Se tratează infecţiile urinare asociate.
Rezolvarea urologică a bolii de bază.

3.47. SEMIOLOGIE GENETICĂ LA COPIL

MALFORMAŢII MINORE
Oculare	Epicantus, oblicitatea fantelor, hipertelorismul, petele Bruschfield
Auriculare	Implantare joasă, orientare oblică, cutarea incompletă a helixului, helix aplatizat, gropiţă scafoidă, absenţa lobulului, mugure pretragian
Păr	Inplantare pe ceafă, sprâncene împreunate
Gât	Scurt, palmat
Torace	Pectus excavatum, stern scurt, gropiţe anormale
Trunchi	Orificiu sacrat orb, sinus pilonidal, hipoplasia labiilor mari sau mici
Membre superioare	Gropiţe epitrochleene, camptodactilie, clinodactilieunghi sau dermatoglife modificate
Membre inferioare	Depărtarea dintre primul şi al doilea deget, implantarea anormală a unor degete-în general al 2 lea şi al 3-lea
MALFORMAŢII SEMNIFICATIVE
Sistem nervos	Microcefalie, hidrocefalie, anencefalia, spina bifida aperta, meningocel
Extremitate cefalică	Despicătură palatină, labiopalatină, anotie, microftalmie, anoftalmie, colobomă
Cardio-vascular	Malformaţii cardiace, aortice, venoase, limfatice
Digestiv	Atrezie esofagiană, intestinală, stenoză pilorică, duodenală, atrezia anală, malformaţii biliare
Membre	Luxaţia şoldului, picior strâmb, mînă, strâmbă, sindactilie, degete absente, supranumerare, incomplete
Torace	În carenă, pâlnie, cifoscolioză
Aparat uro-genital	Malformaţii uro-renale-duplicaţie, rinichi în potcoavă, extrofie de vezică, ectopie testiculară, hipospadias, hipertofie clitoridiană, absenţa labiilor mari sau mici, agenezia gonadică, ambiguitate sexuală
Păr şi Fanere	Aplazii cutanate localizate, naevi, pete – cafea cu lapte –angioame, anomalii ale unghiilor, anomalii ale părului

]

SIMPTOME OBIECTIVE ŞI SUBIECTIVE-NOŢIUNI GENERALE

1. O parte din simptome pot fi observate atât de aparţinători cât şi de medic

2. Alte simptome sunt sesizabile prin

-acuzele bolnavului sau a copilului

-starea generală a copilului bolnav

-comportamentul schimbat al copilului

-nu toate simptome obiective îşi găsesc exprimare în sindromul dureros, de exemplu cianoza, icter, paloarea marcată a tegumentelor, exantheme, scaune cu sânge, edeme, febră, hemoptizie, vărsături, etc

3. Modificările patologice care nu produc simptome subiective trebuiesc depistate prin examinarea corectă şi minuţioasă a bolnavului-exemplu-retardare psihică, microanomalii, sufluri cardiace, hepato-splenomegalii, tumori de diferite feluri, hernii, criptorhidiile, retenţii testiculare, modificări de reflexe, etc

4. Unele afecţiuni pot fi depistate doar prin examinări de laborator/fizico chimice, alte examinări mai pretenţioase şi de fineţe

5. Acuzele subiective trebuiesc luate în considerare până când nu avem argumente solide de excludere ale afecţiunii

-modificări ale stării generale

-schimbarea comportamentului, a vitalităţii copilului

-dureri, adinamie, apatie, ameţeli, senzaţie de sufocare, stare de panică, greţuri, halucinaţii, etc

6. Deja la primul examen medical simptomele obiective sau subiective pot fi localizate-

a. -la nivelul unei segment al corpului sau a unui organ-/dureri abdominale, palpitaţii, creşterea în volum a unei regiuni anatomice, hemoragii

b. -falsă localizare-durerile apar la distanţă de organul afectat-litiază renală, pneumonia lobară inferioară, melena vera

c. - consecinţele fiziopatologice exprimate prin funcţii patologice ale afecţiunii de fond

-insuficienţă cardio-circulatorie

-insuficienţă renală cronică

-hiperbilirubinemii, sindroame icterice

-atrezia căilor biliare

-dispnee

-cianoză, edeme, diureză compensatorie

d. - simptome clinice generale independente de -etiologie, localizare, diminuarea apetitului, astenizare, transpiraţii, febră, modificările patologice ale proteinelor serice,VSH crescut, creşterea numărului de leucocite. ÎN CONCLUZIE –VALOAREA SIMPTOMELOR DIN PUNCT DE VEDERE A DIAGNOSTICULUI DE CERTITUDINE ESTE FOARTE DIFERITĂ.!!

RECUNOAŞTEREA lor în unele cazuri permite stabilirea imediată a diagnosticului: amigdalită pultacee, rujeolă, pneumonie-iar în alte cazuri necesită o activitate medicală mai laborioasă: stare febrilă prelungită, scădere în greutate, poliurie, ataxie, etc

7. Datele furnizate de aparţinători trebuie interpretate cu mult discernământ, cu precauţie, pentru următoarele motive:

-o stare de rău care durează câteve secunde poate fi interpretată ca durând câteva minute

-o formă uşoară de epistaxis poate fi relatată ca o hematemeză

-nu ştie sau nu vrea să ştie de existenţa unui corp străin, sau medicament pe care copilul l-a

consumat

-neagă sau minimalizează traumatismele suferite de copil

-agravează durerile sesizate de copil

-nu are spirit de observaţie, este nepăsător, neglijent faţă de educarea şi creşterea copilului

3.48. TULBURĂRILE DE SOMN LA COPIL

-La sugar poate fi consecinţa ritmului liber al alimentaţiei-sugarul doreşte să mănânce şi să bea şi ziua şi noaptea

-În asemenea cazuri părinţii solicită somnifere, cu toate că soluţia ideală ar fi reglementarea cât mai eficientă a ritmului de alimentaţie prin alimentaţie corectă în timpul zilei

-Seara-tulburări de adormire-conflicte familiale, neîndeplinirea atribuţiilor şcolare pentru ziua următoare

-La copil mai mare se produce şi frică, sau tresărire din somn

CONSECINŢELE TULBURĂRILOR DE SOMN

-oboseală, irascibilitate

-tulburări de comportament

-indisciplină

-scăderea randamentului şcolar

-Somnul copilului neurotic este superficial, neliniştit

-Tulburări de somn de tip DIENCEFALIC

-inversarea spontană a ritmului de somn: ziua doarme, noaptea este treaz

-cauzele sunt-tumori, gliom, cranio-faringiom, encefalită, meningită

-HIPERSOMNOLENŢĂ-cauze infecţioase, toxice, vasculare, sindroame de hipertensiune intacraniană

-leziuni cerebrale organice-somn instantaneu-narcolepsia

-ALTE CAUZE ale tulburărilor de somn

-transpiraţia-înainte de 12 nu are semnificaţie-transpiraţia nu este profuză

-transpiraţia în zori-are semnificaţie patologică-infecţii acute sau cronice, feocromocitom,

neuroblastom, boala HODGKIN, intoxicaţie cu mercur, antihistaminice

-poliuria-poate produce tulburări de somn, fie cauze psihogene, organice sau funcţionale

scăderea capacităţii vezicii urinare-enurezis nocturn

-prurit-înţepătură de insecte, urticarie, micoze cutanate, scabia, oxiuriaza, afecţiuni hepatice,

leucemia, boala HODGKIN, histiocitoza, diabetul zaharat, uremia

-palpitaţii precordiale-suprasolicitare fizică sau pihică a copilului

-la pubertate-creşterea secreţiei de catecolamină, sindrom hiperkinetic, distonie

neurovegetativă, anxietate, etc

-sindroame motrice independente de voinţa copilului-nelinişte motorie, ataxia, tic, etc

mai ales în cazul când copilul este treaz, produc senzatie neplăcută.

3.49. TULBURĂRI DE VORBIRE

- Dacă funcţionează corect procesul de -cunoaştere-gândire-vorbire-funcţiile intelectuale ale copilului

- Procesul de evaluare a acestor funcţii nu este o procedură uşoară

-CÂTEVA CAUZE ale tulburărilor de vorbire

-întârzierea vorbirii familiale-/genetică, de mediu, grad de cultură, preocupare, etc

copilul este de altfel un copil perfect sănătos, inteligent, poate prezenta întârzierea vorbirii

- Retardare mentală-poate intra în discuţie şi în acele cazuri în care copilul nu prezintă semne clinice de leziune organică

- O cauză foarte frecventă este TULBURAREA DE AUZ-copilul prezintă-surditate de cuvânt-percepe vocea dar nu înţelege cuvântul

- Perturbări de articulare a vorbirii-se produce la copii neurotici

3.50. TULBURĂRI DE DEGLUTIŢIE

-Insuficienţă sau imposibilitate de deglutiţie; trebuie analizată în contextul alimentaţiei

-Se întâlnesc deja la vârsta de nou născut ca efecte secundare a medicamentelor administrate, hemoragia intracraniană, hipoxie gravă, atrezia esofagiană, prematuri cu vârsta foarte mică, o bună parte din aceste cauze pe parcurs se reglementează /săptămâni, luni / o altă parte rămâne definitivă.

Tulburări definitive de deglutiţie

-leziuni cerebrale –avansate

-parezele spastice cerebrale

-paralizii bulbare

-idioţii de diferite etiologii

-atireozele, miastenia gravă

-dermatomiozitele

REGURGITAREA alimentelor

-sugar nevropat

-spasmul esofagului sau a cardiei-în asemenea situaţii nu se pun în evidenţă leziuni anatomice-la sondaj efectuat tractul este penetrabil

-vărsătura eliminată cu această ocazie este nedigerată şi nu conţine aciditate chimică.

LA COPIL MAI MARE-disfagia instituită brusc-stenoză esofagiană

În primul rînd ne gândim la leziuni traumatice, corp străin, substanţă corozivă, intubaţie, brochoscopie, etc

3.51. VĂRSĂTURILE LA COPIL

1-NOU-NĂSCUT

-A-CU SIMPTOME CLINICE GENERALE CU CARACTER DE REPETABILITATE

-malformaţii congenitale

-diferite forme de atrezii

-atrezie esofagiană

-esofag scurt

-atonia esofagiană

-chalazia, achalazia

-herniile hiatale

CU FEBRĂ FĂRĂ FEBRĂ

-meningita -edem cerebral

-pneumonie -hidrocefalie

-infecţii ombilicale -sindrom de pierdere de sare

-stare septică -hernie hiatală

-hemoragii intracraniene

-traumatisme obstetricale

-melena vera

FĂRĂ SIMPTOME CLINICE GENERALE-

-supraalimentaţie

-alimentatţie haotică

-administrare de medicamente

pe cale orală

2-VĂRSĂTURILE LA SUGAR

CARACTER CRONIC CARACTER ACUT

-fără afectarea stării generale cu afectarea stării generale

-alimentaţia haotică -compresiune intracraniană

-plîns puternic -invaginaţia

-scîrbă dem alimente -apendicita

-examinarea abdomenului -infecţii acute

-constipaţia -starea septică

-infecţii otice-urinare -hemoragie intracraniană

-examinarea faringelui -hernie diafragmatică

-enterite -malformaţii obstrutive pe tub digestiv

-meteorism -abdomen acut de etiologii diverse.

-stenoză pilorică -intoxicaţii

-alintarea copilului -tumori

-supraalimentaţia -tulburări circulatorii

-administrare de medicamente -traumatism cranian

-malabsorbţiaVĂRSĂTURILE LA COPIL

-CAUZE CELE MAI FRECVENTE

-alimentaţie neregulată

-enteritele, tulburările digestiei

-vărsăturile acetonemice

-apendicita

-peritonita

-traumatisme abdominale şi craniene

-afecţiuni acute al organelor abdominale

-cauze psihice

-intoxicaţii

-meningite, encefalite

-neoformaţii intracraniene

-hematom subdural

-bolile metabolice, etc

4. CONSTANTE BIOLOGICE

4.1. CONSTANTE BIO-MORFOLOGICE ELEMENTARE ALE SÂNGELUI

Hematii	4-4,500 mm3
Haemoglobina	14-16 grame-85-100% Sahli
Valoare globulară	0,85-1,1
Haemoglobina fotometric	14-16 grame %
Haematocritul	Volum hematii / 100 ml sânge 46 %
Diametrul mediu a hematiilor	7 microni
Reticulocite	5-15 %
Siderocite	10-15 %
Resistenţă globulară	Începe la 4,5 %0 NaCl-totală la 3,5 %0 NaCl
LEUCOCITELE
Leucocite	5-7000 mm3
Formula leucocitară	Neutrofile-60 %-limfocite 30 %, monocite 5 %, eozinofile 4 %, granulocite, bazofile 5-1 %
Fosfataze alcaline leucocitare	10-50 %
TROMBOCITELE
Trombocite	120-300000
Morfologic	Forme dendritice
Retracţia cheagului	48-64 % ser exprimat după 2 ore
HEMOSTAZA
Timp sângerare	3 minute
Timp coagulare	10 minute
Timp Quick	14-16 secunde
Indice protrombină	85-100 %
Timp Howell	1,5-2,5 minut

4.2. COMPUŞI ORGANICI DIN SÂNGE

- glucoză 70-120 mg/%, lipide totale-400-700 mg/%

- colesterol

-C.T-150-260 mg /%

-C.E-90-200 mg/%

-C.L. 40-70 mg/%

-C.E./C.T 0,65-075

- proteine totale: 6-8,5 gm%

-albumină-4,2-5,6 g%

-globuline 1,5-3,0 g%

-A/G-1,5-2

- fibrinogen: 300-600 mg %

- electroforeza proteinelor serice

-albumine 50-65 %

-alfa 1 -2-6 %

-alfa 2 6-11 %

-beta 10-14 %

-gama 12-20 %

- ureea sanguină-adulţi-20-49 mg %

-copii 10-35 mg%

-sugari 10-30 mg%

- acid uric-2-5 mg %

- creatinină serică 1-2 mg %

- aminoacizi total 30-40 mg %

- amoniac-0,05-0,1 mg%

- bilirubină serică-total 0,1-1 mg %

-directă 0,4 mg %

-indirectă 0,7 mg %

- EXAMEN SUMAR DE URINĂ-CONSTANTE FIZICO-CHIMICE -

- cantitate-1000-1500 cc

- densitate-1015-1028

- aspect-limpede transparent

- culoare-galben/portocaliu-citrin

- miros-sui generis

- reacţie acidă-neutru-în cadrului regimului mixt-reacţie alcalină-regim vegetarian

- PH-5,2-7,2

- Constante chimice

- albumină, glucoză, corp cetonici, pigmenţi biliari, săruri biliare - absenţi

- UBG-normal sau absent

- indican urinar-urme-uroporfirina-absent

SUBSTANŢE ORGANICE CANTITATIVE DIN URINĂ-

- clor-7-15 gr/urină pe 24 ore

- Calciu-0,15-0,30 gr/urină 24 ore

- fosfaţi 1-5 gr urină 24 ore

- Na+-3-5 gr la mie sau 130-210 mEq

- Ka-1,5-3,0 gr la mie sau 38-75 mEq

- sulfat total-2,1-3,0 gr în 24 de ore sau 2-2,5 gr la mie

- Substanţe organice în urină

- aciditate-1,35-1,85 gr Hcl la mie lactat

-1,85-2,20 gr Hcl la mie cornat

-2,40-2,80 gr Hcl la mie

- NH3-0,1-1 gram în 24 ore

- ureea-5-20 grame la mie sau 10-20 gram în 24 de ore

- acid uric-0,5-1 gram /24 ore

- creatinină-1-2,5 gr în 24 ore

- amino-acizii urinari 0,2-0,6 gr,24 ore

- amilaza urinară-8-0,4 vsd

- Cetosteroizii-femei-12 mg-bărbaţi-8-16 mg vârstnici-4-8 mg

- ENZIME DIN SÎNGE

- amilaza-8-32- UW în ser-320-640 UW în lichid duodenal

- fosfataza alcalină –adult U,Bodansky 4-6 % cc ser

-copii 5,15 UB %

- fosfataza acidă 0,004-0,7 UB cc ser

- lipaza 50-60 cc NaOH/10 la 100 cc din suc duodenal

- tripsina 20-40 U/oră-din sucul duodenal

- colinesteraza-46 cc NaOH N/100

- transaminaza-GOT-7-22 UK

- -GPT 4,5-20 UK

- aldolaza-2-9-U

- COMPUSI ORGANICI DIN SÎNGE-

- clor-340-380 mg % sau 98-104 mEq /l-clor globular-190-220 mgr %

- indice clor globular/clor plasmatic-o,5

- sodiu-310-365 mg % sau 132-146 mEq/l

- potasiu-16-22 mg % sau 4,8-5,6 mE/l

- fosforul anorganic-adult-3-5 mg %-copii -4-7 mg % sau 1,3-3,1 PO4H mEq/l

- calciul-9-12 mg % Ca total-3,5-5,5 mg % ionizat

- fier-90-100 gama la bărbati-80-100 gama la femei

- Rezistivitate- 70-73 OHM la 37 grade

- CLEARENCE-URI

- clearence ureic-60-132 % coeficient de epurare ureică

- clearence-120-130 cc /minut

- ROMEO-SGA-5-8 l/oră-CDTU 25-30 %-IDTA-1-3 %

- clearence tiosulfat-120 % în medie

- coeficient de pur PAH-600 cc /minut –sub 400 patologic

- clearence PSP 1 oră-50-60 %-2 ore 70 %

- spaţiul RODON 24-30 5 din greutate corporală

- Tm glucoză-bărbati-375 + -79 mg/minut

- Tm PO4 5,5 mgr pe minut

-Tm Diodrast 50 mgr /minut

- resorbţie tubulară a apei-50 mg /minut-tub Na 89 %-K 91 %-Ca++ 98 %-Cl

4.3. EOZINOFILII MARI

1 - Boli alergice-astmul bronşic, febra de fân, urticarie, hipersensibilitate la medicamente

2 - Boli de piele-eczemă, scabie, eritemul toxic, dermatita herpetiformă, edemul angioneurotic

3 - Infestaţii parazitare

- Helminţi-ascaridoza, trichinoza, echinococcoza, visceral larva migrans, anchilostomiaza, strogiloidoza

- Protozoare-malaria, pneumocystis, toxoplasmoza

4 - Boli hemtologice-boala HODGKIN, leucemia cu eozinofilie, după splenectomii, reacţie leucemoidă cu eozinofile, imundeficienţe congenitale, stările mieloproliferative cornice, anemia Fanconi, trombocitopenia cu absenţa radiusului, agranulocitoza genetică (boala KOSTMANN), mononucleoza infecţioasă.

5 - Eozinofilia familială

6 - Iradiere

7 - Eozinofilia pulmonară-sindromul LOEFFLER, eozinofilia din astm pulmonar, eozinofilia tropicală

8 - Diverse-hipereozinofilii idiopatice, periarterita nodoasă, neoplasme metastatice, ciroza, dializa peritoneală, boala renala cronică, sindromul GOODPASTURE, sarcoidoza, tulburări ale timusului, hipoxia

9 - Tulburări gastrointestinale-gastroenterita eosinofilă, alergia la lapte de vacă, colita ulceroasă, entropatia exudativă, enterita regională, granulomatoza.

10 - Eozinofilia post-terapeutică, penicilinele, ampicilina, streptomicina, cefalosporinele, PAS, nitrofurantoinele

11 – Idiopatice

[După V.POPESCU]

4.4. HEMOSTAZA-TESTE DE INVESTIGARE

A - Funcţia vasculară şi trombocitară

- timp de sângerare-metoda IVY 2-6’

- testul garoului peteşii rare

- numărul trombocitelor 200.000-400.000/mmc

B - Evaluarea funcţiei trombocitare

- retracţia cheagului

- adezivitate plachetară

- agregare plachetară

- factorul III

- durata medie de viaţă a trombocitelor

C - Teste de coagulare

- timpul de coagulare în tub-5-10’

- timpul de cefalina-caolin/timpul parţial de tromboplastina/35-

50”

- timpul de protrombină QUICK/pentru factori II,V,VII,X/şi deficitele severe de

fibrinogen 12-14 #

- timpul de trombină-7-9”

- timpul de generare a tromboplastinei şi timpul de consum al protrombinei/măsoară factorii VIII,IX,XI,XII/rezultate variabile după metodă

- dozarea specifică a factorilor. 70-130 %

[După HEGGLIN]

4.5. IMUNGLOBULINELE

	IgG mg/dl	IgM mg/dl	IgA mg/dl	IgE mg/dl
Din SER
Nou-născut	1037 +-200	11 +- 5	2-6	0-7,5
6 luni	427 +- 186	43 +- 17	28 +-18	-
12 luni	661 +- 219	54 +- 23	37 +- 18	-
24 luni	762 +- 209	58 +- 23	50 +- 24	137 +- 147
8 ani	923 +-256	65 +- 25	124 +-45	251 +-167
16 ani	946 +- 124	59 +- 20	148 +- 63	330 +- 212
Adult	1158 +-305	93 +- 27	200 +- 61	200
Colostru	10	61	1234	-
Salivă totală	4,86	0,55	30,4	-
Suc jejunal	34	70	-	-

[DUPĂ DICKHOFF]

4.6. IMUNOGLOBULINE SERICE LA COPIL MG / 100 ML

VÂRSTA	I g G	I g M	I g A
Nou-născut	645-1244	5-30	0-11
1-3 luni	272-762	16-67	6-56
4-6 luni	206-1125	10-83	8-93
7-12 luni	279-1533	22-147	16-98
13-24 luni	258-1393	14-114	19-119
3-5 ani	569-1597	22-100	55-152
6-8 ani	559-1492	27-118	54-221
9-11 ani	779-1456	35-132	12-208
12-16 ani	726-1085	35-72	70-229
Adult	569-1919	47-147	61-330

4.7. INDICI ERITROCITARI

ANEMIE	VOLUM ERITROCOTAR MEDIU-VEM (microni cubi)	MEDIA HGB PE HEMATIE-HEM (pg)	MED CONCENTRAŢIEI HB PE HEMATIE CHEM (%)
Normocitară	80-96	26-34	32-36
Microcitară-hipocromă	50-79	12-29-	24-31
Microcitară	70-80	22-26	32-36
Hipocromă	80-96	23-31	28-31

4.8. LICHIDUL CEPFALO-RAHIDIAN

VOLUMUL: 100-150 ml - se formează 9,3 ml /minut

- L.C.R.-ul se schimbă de 3-4 ori pe zi

ASPECTUL: - clar, incolor, ca apa-face puţină spumă când este agitată

- cantitatea crescută de spumă relevă hiperproteinorachie

PATOLOGIC L.C.R-ul poate fi

Hemoragic:

- urmare a unei greşeli de technică

- hemoragie subarahnoidiană

Xantocrom:

- în hemoragii meningiene

- în poliradiculonevrite

- în blocaj în tumori, arachnoidită

Opalescent-tulbure :

- creşterea numărului de celule peste 100/mm3

- creşte cantitatea de proteine

- în prezenţa unei cantităţi mici de sânge

Purulent:

- creşterea numărului (mare) al celulelor

EXAMENUL CITOLOGIC AL L.C.R.

Normal-1-3 limfocite/mm3-provenite din meninge

Limfocite : meningita tuberculoasă, luetică: 50-500 /lem

-sifilis meningovascular cronic

-scleroză în plăci-unele tumori cerebrale sau rahidiene

Polinucleare: meningita pneumococcică, sau meningococcică

Hematii: meningita hemoragică, hemoragiile meningiene

Celule tumorale: rareori cu mitoze, în carcinomatoza meningiană

Celule leucemice: leucemie acuta limfoblastică

Fragmente de paraziţi: cisticerci

COMPOZIŢIA CHIMICĂ DIN L.C.R.

Se determină imediat după puncţie

Proteine-15-40 mg %

Electroforeza-albumina 60%-alfaglobuline14%-beta globuline 12 %-gamma globuline

8 %

Glucoza-normal aproximativ ½ din valoarea glicemiei

45-75 mg %

Cloruri-/concentraţie de 700-750 mg%

4.9. LIPIDELE SERICE

LIPIDE TOTALE	450-700 MG /100 ML
COLESTEROL	150-250 MG / 100 ML
FOSFOLIPIDE	150-250 MG / 100 ML ¾ ESTERIFICAT
GLICERIDE	25-150 MG / ML
LIPIDE LIBERE	0,3-0,8 Mg /litru

4.10. MEDULOGRAMA

INDICAŢII-ABSOLUTE

-sindroame anemice

-poliglobulii primare

-sindromul de insuficienţă medulară

-citopenii periferice

-sindromul hemoragipar

-sindromul splenomegalic

-sindromul limfoganglionar

-modificări calitative accentuate ale leucogramei

-proteinurii neelucidate

-“sindromul general de malignitate”

INDICAŢII RELATIVE

-sindromul hepatosplenomegalic cu patogeneză incertă

-colagenoze

-sindromul febril prelungit neelucidat

-modificări radiologice neelucidate ale oaselor/zone osteolitice/

-porfirii, melanodermii

-pigmentaţii cu urticarie

-eritrodermii, hemosideroza

-sindroame de malabsorbţie

VALOAREA DIAGNOSTICĂ

În următoarele îmbolnăviri aduce informaţii decisive:

-anemiile megaloblastice

-anemiile hemolitice

-mielopatiile cu insuficienţă medulară

-osteomielofibroza

-leucozele acute şi cronice

-boala GAUCHER

-metastazele medulare

-plasmocitomul

-reticulozele

ASPECTUL HISTOLOGIC

-Celule din seria GRANULOCITARĂ

-polinucleare neutrofile 7-30 %

-polinucleare eosinofile 0-4 %

-polinucleare bazofile 0-1 %

-metamielocite neutrofile 13-30 %

-metamielocite eozinofiele 0-3 %

-mielocite neutrofile 5-14 %

-mielocite eozinofile 0-3 %

-promielocite 1-8 %

-mieloblaşti 0-5 %

Celule din seria ERITROCITARĂ

-normoblaşti 7-32 %

-megaloblaşti 1-8 %

ALTE CELULE

-limfocite 3-20 %

-monocite 0-5 %

-megacariocite 0-3 %

-celule reticulare 0-2 %

-celule plasmatice 0-2 %

4.11. TABLOURI SANGUINE ÎN BOLI CONTAGIOASE

HEMATOLOGIC	SCARLATINA	RUJEOLA	RUBEOLA	E.SUBIT
Leucocite	Crescute	Scăzută	Usor scăzut	Mult scăzut
Neutrofile	Crescute	scăzute	Scăzute	Mult scăzut
Eosinofile	Crescute	Absente	Normale	Normale
Limfocite	Mult scăzute	Scăzute la început	Crescute	Crescute
Plasmocite	normale	Normale sau uşor crescute	Normale sau uşor crescute	Uşor crescute

[DUPĂ FANCONI-LERBUCHC DE PEDIATRIE.]

4.12. TESTE CU VALOARE ÎN DIAGNOSTICUL ANEMIEI PRIN CARENŢĂ DE FIER

1- Frotiul sangvin-globule roşii hipocrome şi microcitare

VEM mai redus de 70 micrograme 3

HEM mai redus de 27 pg

CHEM mai redus de 30 %

2- Maduva osoasă-maturaţia citoplasmatica întârziată, scăderea sau absenţa sideroblaştilor

3- Fierul seric-scăderea sideremiei, creşterea capacităţii de legare a fierului seric, scăderea procentului de saturaţie a transferinei

4- Feritina plasmatică-scăzută

5- Raportul protoporfirină eritrocitară liberă/hemoglobină crescut

6- Testul de excreţie a cobaltului-în creştere

7- Testul de absorbţie a fierului/crescut

8- Răspuns terapeutic la fier administrat oral

4.13. TESTE DE HEMOLIZĂ

I- Catabolismul accelerat al hemoglobinei

-bilirubina serică

-urobilinogenul urinar

-urobilinogenul fecal

-în sânge-

-haptoglobina

-monoxidul de carbon

-hemoglobină

-hemopexină

-methemoglobină

-methemalbumină

-hemoglobinuria şi hemosiderinuria

-frotiul sanguin-sferocite, schizocite

-studiul duratei de viaţă a eritrocitelor: 51.CR-diflurofosfat

II- Hiperactivitatea eritropoezei

-nr de reticulocite

-macrocitoză

-normoblastemia

-sferocitoză

-medulograma pentru demonstrarea hiperplaziei eritroblastice

-Examen radiologic –radiografia craniană-“craniu în perie”

4.14. VALORI NORMALE ÎN SER.

SUBSTANŢA	VALORI NORMALE	mEq / l
Azot rezidual	18-35 mg %
Uree sanguină	10-20 mg %
Creatinină serică	0,3-1,3 mg %
N din aminoacizi	3,5-5-5 %
Proteine serice	-sub 3 luni-4,2-6,6-până la 2 ani 5,1-7,0 g %-2-15 ani 6,2-8 gr %	13-48
Albumină	4-4,5 %
Globuline	1,25-2,5 gr %
Fibrinogen	200-400 mg %
Colesterol total	170-250 mg % la sugar 80-125 mg %
Colesterol liber	Pînă la 50 mg%
Lipide totale	500-700 mg %
Glucoză în sînge	80-120 mg %
Bilirubina	70-100 mg %
Turbiditate de timol	1-4 U
Transaminaze	TGO-la sugar 2-40 UI la adult 8-10 UI
	TGP la copil 1-13 UI la adult 32-64 UI
Diastaza după Wolhgemuth	32-64 U
Fosfataza alcalină Bodansky	5-10 U
PH	7,35-7,43
Sodiu	315-335 mg %	Potasiu 16-20 mg %
Calciu total	9,5-11 mg %	Calciu ionizat 0,5 mg %
Magneziu	1,9-3,5 mg %	Clor 340-376 mg %
Fier	70-130 gamma	Cupru 100-150 gamma

[TABEL SINOPTIC DUPĂ FANCONI]

4.15. CELULA HEPATICA –TESTE DE LEZIUNE

A-Necroza celulară

1-TSGO?SGOT?

2-TSGP/SGTP/

3-Cefalin –colesterol/test de floculare/

4-Biopsie/cu risc crescut/

5-Fier seric

6-Vitamina B12 serică

7-Aminoaciduria şi aciduria

8-creşterea anionolor nedeterminaţi

B-Unele funcţii a celulei hepatice

1-bilirubina serică

2-Bromsulfofteleina/test de retenţie/

3-albumina serică

4-Protrombina/serică/

5-Fibrinogen plasmatic

6-Urobilinogen urinar

C-Inflamaţie

1-Alfa si gamma globuline serice/electroforeza

D-Etiologie specifica

1-antigen “Australia”/HBsAg/present

2-Anticorpi antimitocondriali

3-Fixarea complementului

4-Anticorpi pentru agentul BARR

4.16. COAGULAREA-FACTORI

FACTORI I -Fibrinogen

II -Protrombina

III -Tromboplastina

IV -Ca + +

V -Proaccelerina-factorul labil,globulina acceleratoare,

VII -Proconvertina-factorul stabil,accelerator al conversiei

protrombinei serice

VIIII -Factorul antihemofilic-globulina antihemofilică

Tromboplastinogen-

-FACTORUL ANTIHEMOLITIC “A”

IX -Factorul CHRISTMAS-componenta tromboplastică,

plasmatică.”FACTORUL ANTIHEMOFILIC “B”

X -Factorul STUART-PROWER

XI -P.T.A.-tromboplastin antecedent-

FACTORUL ANTIHEMOFILIC “C”

XII -Factorul HAGEMAN

XIII -Factorul stabilizator al fibrinei-FIBRINAZA”

Factorul LAKI-LORAND

5. ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI A COPILULUI

5.1. ALIMENTAŢIA SUGARULUI DIVERSIFICAT-6-8 LUNI

Ora	Felul alimentului
Ora 6	200-260 ml lapte diluţie 2/3+5 % zahăr cu cafea sau cacao
Ora 10	100 grame suc de fructe-cu pureu amestecat cu biscuiţi
Ora 14	200-260 ml amestec gălbenuş de ouă, carne mixată, ficăţel
Ora 18	identic cu cea de dimineaţă
Ora 20	200-2600 ml griş cu lapte, eventual amestec

5.2. COMPOZIŢIA LAPTELUI UMAN ŞI A LAPTELUI DE VACĂ

SUBSTANŢĂ	LAPTE UMAN	LAPTE DE VACĂ	RAŢII DIETETICE RECOMANDATE
Proteine gr %	1,1-1,2	3,3-3,5	3-4gr/kg/zi
Glucide	6,9-7,2	4,7-5,2	10-12 gr/kg/zi
Lipide	3,3-4,0	3,2-4,2	Nestabile
Cenuşe	0,25-0,18	0,7-0,8
Minerale Fier mg			6 mg/zi FNB
Vitamina D			400 ui /zi FNB
Vitamina B1			0,4 mg/kg/zi
Vitamina B2			0,6 mg/kg/zi

DUPĂ PROF DR.GEORMEANU

5.3. DIVERSIFICAREA

La 6 săptămîni	Suc de fructe cantitatea se creşte progresiv
La 5 ] 4 ] luni	Supă de zarzavat-iniţial strecurată, cu 3-5% făinos fără gluten
La 5 ] 4 ] luni	Piure de legume
La 4,5 luni	Făinos cu lapte, fără gluten
La 5 luni	Carne de vită şi de pasăre, ulei unt în piure de legume, brânză vaci
La 5,5 luni	Supă de carne
La 6 luni	Gălbenuş de ou fiert tare, se măreşte granulaţia alimentelor
La 5-7 luni	iaurt
La 7-8 luni	Smântână, creme fierte, perişoare, papanaşi, mămăligă, pâine
La 9 luni	Biscuţi, aluaturi, sos alb, sufleuri
La 12 luni	Ou întreg, şuncă presată, lapte de vacă

(DUPĂ GEORMEANU TRATAT DE PEDIATRIE)

5.4. PREPARAREA DE SUPĂ DE MORCOVI-SI A MUCIAGIULUI DE OREZ

· SUPĂ DE MORCOV-22 calorii ] 100 ml

· 500 de grame de morcovi noi tineri,curăţaţi,se taie in ronduri subţiri

· se pun la 1 litru de apă

· se fierb la foc de 2-3 ore

· din cînd în cînd se adaugă apă scăzută

· se trec apoi morcovi moi de 2-3 ori prin sită impreună în apă în care sau fiert

· se adaugă un vîrf de cutit de sare

· se mai dă un clocot

· Răcire bruscă în apă rece,păstrare la rece,acoperit

· se foloseşte în 24 de ore

· Prezintă supă de morcovi 50 %-pentru 30 % se pune 300 de grame de morcovi

· se administrează la copii care nu varsă şi au păstrat apetitul

· se administrează circa 1 săptămînă

· se administrează o masă intreagă-pînă în momentul apariţiei scaunului de morcovi

· ESTE INDICAT IN TRATAMENTUL DIETETIC AL DISPEPSIILOR SUGAR PREPARAREA MUCILAGIULUI DE OREZ-120 calorii ] 100 ml

· seara se aleg şi se spală în 2 ape 2 linguri cu vîrf,de boabe de orez

· de seară pînă dimineaţă cele două linguri boabe de orez stau la rece într-un litru de apă

· dimineată fierbere pînă la plesnire a bobului

· se trece de 2 ori prin sită ] nu strecurare ]

· se reface pînă la 1 litru

· se pun 50 de grame de zahăr şi se dă un clocot

· se răceşte întrun vas cu apă rece

· se păstrează la rece

· se foloseşte în 24 de ore

· FIERBERE DE FĂINĂ DE OREZ-120 calorii ] 100 ml ].

· pentru prepararea unui litru.

· 2 linguri cu vîrf făină de orez,se freacă cu puţină apă rece

· se adaugă 1 litru de apă fierbinte si 50 de grame de zahăr

· se fierbe în clocot 20 de minute

· la sfîrsit se adaugă apa scăzută,si se mai dă un clocot

· se răceşte brusc în apă rece

· se păstrează la rece

· se foloseşte 24ore

5.5. MUCILAGIUL DE OREZ

Coţine bobul de orez fiert şi trecut prin sită. Prepararea este aceeaşi ca la decoct, cu singura deosebire că la urmă toată cantitatea de orez se trece prin sita de 2 ori..

Concentraţii obisnuite -3 % în luna a III-a

5 % în luna a III-VI-a

8 % peste luna a VI-a

Indicaţii: -pentru diluţia laptelui

-pentru dieta de tranziţie, după dietă hidrică / în tratamentul dispepsiilor

5.6. DECOCT DE OREZ

Se prepară în concentraţie de 3 %. Pentru aceasta se ţin 30 de grame de orez timp de 12-24 de ore în apă rece la macerat, se fierb apoi în această apă 2-3 ore, apoi se strecoară prin sită deasă şi se completeaza cu apă fiartă până la volumul iniţial.

Indicaţii: pentru diluţii de lapte la sugari mici/luna I-II/

5.7. NECESARUL DE CALORII LA COPII-DUPĂ –KERPEL FRONIUS -ODON

Prima săptămână de viaţă	40-60 kcal/kg-24 ore
Primul trimestru	100-130-kcal/kr 24 ore
Trimestrul doi	100-110 kcal/kg 24 ore
Trimestrul trei	90-100 kcal/kg 24 ore
Trimestrul patru	80-90 kcal/kg 24 ore
1-6 ANI	80-100 kcal/kg 24 ore
6-12 ANI	60-80 kcal/kg 24 ore

5.8. PREPARATE DE LAPTE PRAF PENTRU SUGAR-ÎNLOCUITORI DE LAPTE DE MAMĂ

VALOARE INTEGRALĂ	FĂRĂ SACCHAROZĂ	FĂRĂ GLUTEN ŞI SACCHAROZĂ
Robeby A	Bebelac	Aptamil
	Hero Baby 1	Hipp 1
	Mildibe	Milumil 1
	Morinaga BF	Oster Milk
	Nutrilon Premium	Oster Milk Two
	Similac 1	Pre-Aptamil
	Similac	Pre-Hipp
	Similac with Iron	Vivena
	SMA	Mildibe
	S-26	Nutrilon premium
	Tutteli
	Robebi A
	PREPARATE PENTRU ÎNŢĂRCARE
Promil	Bebelac 2	Aptamil 2
Robebi B	Eulac	Eulac 2
Similac 2	Hero-Baby 2	Hipp 2
	Morinaga-Chil Mil	Junior Milk
	Nutrilon Follow On	Milumil 2

URMEAZĂ PREPARATE DE LAPTE PRAF REACTUALIZATE-PREPARATE FĂRĂ PROTEINE DE LAPTE DE VACĂ

PE BAZA DE SOIA:

First-Humana H N , SL, Isomil, Nursoy, Nutrilon SoyaOster-Soy, Som B, Som F

HIDROLIZATE DE PROTEINE IN SCOP TERAPEUTIC:

Intoleranţă la lapte de vacă şi preparate de soia-sub 6 luni

Alimentum, Aptamil H A, Ma 1 Protein Hydrolizate Formula

Pregomin

În caz de indicaţii speciale, Cosilat, Pepti-Junior, Survimed OPV

HIROLIZATE DE PROTEINE ÎN SCOP PROFILACTIC

Aptamil Hipoantigen

FĂRĂ FENILALANINĂ

Pku, Analog XP, Maxamaid XP, Maxamum XP-PKU-1-2-3

INTOLERANŢĂ LA LACTOZĂ

Bebelac FL, Morinaga NL, Nutrilon Low Lactoze,

ALTE INDICATII SPECIALE: Enrich, Ensure, Ensure HN, Ensure plus, Fresubin Liquid, Fresubin 750 MCT, Glucerna, Humana MCT, Jevyti, Nutricomp, Osmolite, PediasureSurvimed, Instant

PREPARATE ACTUALE-GRUPUL FORMULEI NAN NESTLE-H.A-formulă optimă

GRUPUL Preparatelor-Milupa-Milumil

SIMILIAC-SIMILAC cu fier-în lipsă de lapte de mamă-în completarea acestuia, sau după înţărcare până la 12 luni

ISOMIL-pe bază de soia-în caz de alergie la lapte de vacă, intoleranţă la lactoză, galactozemie de la 6 luni şi până la 6 ani

NUTRICIA-Nutrilon low lactoze-conţinut redus de lactoză

MILUPA-grupul conţine:

MILUMIL-este indicat până la 6 luni

APTAMIL-RRE-de la vârsta de nou-născut, pentru înlocuirea laptelui de mamă

APTAMIL 1-preparat valoros-în lipsă de lapte de mamă

5.9. PREPARATE DE LAPTE PRAF

DEFINIŢIE: este lapte de vacă care prin diferite procedee industriale s-a scos aproape toată apa.

AVANTAJE:

-superioară alimentaţiei cu lapte de vacă

-suportat bine, sugarii cresc frumos datorită cantităţii mai mari de proteine

-scaunele bine formate 1-2 /24 de ore, puţin dure, gălbui, omogene; flora intestinală abundentă, de putrefacţie

-practic este steril

-se manipulează mai uşor şi curat

DEZAVANTAJELE

-uneori dificil de dozat, predispune la greşeli cantitative

-valoarea vitaminică redusă

-unele manifestări de intoleranţă

-febra laptelui praf, se întâmplă rar

-constipaţia-greşit înţeleasă-expresie digestiei bune

-“scaunele mastice”alb cenusiu, dure, frecvente-ca în dispepsii-din cauza dozarii incorecte

INDICAŢIILE LAPTELUI PRAF

1-alimentaţie mixtă sau artificială a sugarului eutrofic

2-intoleranţă pentru lapte de vacă

3-în diareea postprandială a sugarului la sân –prin adăugare de 5-10 gr.

4-ca adaos la laptele matern, pentru prematuri care nu progresează

5- în boala vărsăturilor obişnuite

6-realimentarea în dispepsii simple

7-la dietele micilor exudativi, alergici, strophulus, eczemă

CONTRAINDICAŢIILE

1-la atrepsii

2-în perioada acută a toxicozei

3-la sugari cu azotemie/mai ales atrepsici/la care aportul de proteine agravează situaţia

DILUŢIA PE CARE DORIM SĂ O OBŢINEM:

-să corespundă diluţiilor clasice

-L.V 1/2 lapte praf 6 %

-L.V.2/3 lapte praf 8 %

-L.V integral lapte praf 12,5 %

-Lichidul de suspensie :

-în mod curent se folosesc două –MO-şi FFO 3 % al doilea dizaharid

-diluţia de apă este preferată în primele 2 săptămâni

-este administrat după criterii: cantitatea, diluţie, adaugare de 5 %

-cantitatea-150-200 ml/kg/zi sau 1/10 din greutate lapte praf preparat 1/100 zahar

METODE DE PREPARARE

1-Metoda maionezei pulberoase-se pune în cană şi se adaugă treptat

-lichidul de suspensie la temperatura de 60-70 %-Se obţine o pastă de adăugare continuă, diluţia perfectă

-după obţinerea solutiei se adaugă zahărul

-laptele obţinut nu se fierbe

2-Metoda ploii

-cana conţine lichid cald/60-70 de grade/ în care în prealabil s-a dizolvat zahărul

-se aruncă în “ploaie” pulberea

DILUŢII

-6-8 % în luna I

-8-10 % în luna II

-12,5 % în luna III

5.10. PRINCIPIUL CELOR DOI HIDRAŢI DE CARBON

-Tot ce solvim se numeşte fază de dispersie.

-Faza dispersă CRISTALOIDĂ /zahăr/diferă de cea COLOIDALĂ/ex

amidon

-În cazul MUCILAGIULUI de orez avem de a face cu o soluţie dublă mixtă;

-cristaloida pe faza de zahar/suprafaţă mică cu solventul

-coloidala-pe faza de amidon/suprafaţă mare de contact cu solventul

Principiul celor doi hidraţi de carbon menţionează că:

-dacă o soluţie cristaloidă cu o concentraţie depăşeşte 8 % (dar tendinţa este sesizată la 5 %) în tubul digestiv, se comportă ca un purgativ salin, adică aduce apa spre lumenul intestinal

-o SOLUTIE COLOIDALĂ aflată în tubul digestiv chiar cu o concentraţie de 20 % se comportă ca o soluţie hipertonă, care permite apei să se resoarbă din intestine

-DECI PRINCIPIUL : dacă introducen 5 % zahăr în lapte, automat, axiomatic trebuie pus şi 2-3 % amidon, astfel încât în lumenul tubului digestiv se va comporta normoton.

5.11. TRATAMENTUL DIETETIC ÎN DISPEPSII

1-EVACUAREA CONŢINUTULUI INTESTINAL- prin spălături gastro-intestinale, dar în majoritatea cazurilor aşteptarea golirii spontane a conţinutului intestinal.

2-SUPRIMAREA TEMPORARĂ A ALIMENTAŢIEI-

-cura de foame absolută

-dieta hidrică-ceai fără zahăr,apă fiartă şi răcită în cantitate de 150-200 ml/kg/corp

-nu se depăşeşte cantitatea de 1000 ml /24 ore

-în caz de vărsături se administrează cu linguriţa

-la sugari peste 6 luni se poate face rehidratarea cu supă de zarzavat strecurată

-se poate adăuga câte o tabletă de zaharină la 250 ml apă

EFECTELE DIETEI HIDRICE

-pune intestinul în repaus

-sustrage bacteriilor intestinale mediul de cultură

-potoleşte setea

-calmează vărsăturile

-stimulează diureza /acţiune dezintoxicantă/

-previne deshidratarea

-combate hipertermia

-cantitatea de urină se normalizează

DURATA DIETEI HIDRICE- este de 12-24 de ore, dar trebuie stabilită în funcţie de:

-vârsta sugarului

-starea lui de nutriţie

-gravitatea îmbolnăvirii

-în aceste condiţii dieta hidrică se poate scurta la 8-12 ore

3-ALIMENTAŢIE DE TRANZIŢIE-

-cuprinde o serie de vegetale antidiareice bogate în celuloză şi pectine/morcovi, orez,

roşcove,mere şi banane

-ele înlocuiesc dietele de foame

-formează o masă de piston intralumunal intestinal

-cea mai utilizată este supa de morcovi: cantitatea este de 150-200ml sau grame/kg/corp /si pe zi-sau 1/5 din greutatea corporală

-nu depăşim cantitatea de 1000 grame/zi.

-Orezul este folosit în diluţii de 3-5 % sub formă de mucilagiu

-Merele se folosesc la copii mai mari sub forma de supe sau mere rase, pireu de mere dar nu în cantitate mai mare de 1000-1500 grame pe zi.

4-Realimentarea-Alimentele dietetice.

-Obictivul Nr-I este ajungerea cît mai rapidă la alimentaţia normală şi suficientă-

-durata este în general de 8-10 zile

-recidivele din cauza unor greşeli de alimentaţie duce la terapie de “menajare” deşi se cunoaşte că înfometarea cantitativa sau calitativă reprezintă un pericol

-sub tratamentul cu antibiotice se poate ajunge după 5-7 zile la raţia de întreţinere

-unii însă apreciează că este necesar un timp de 10-14 zile

-trecerea se face cu alimente dietetice-care trebuie să corespundă următoarelor criterii:

a-sa fie lipsite total, sau să conţina GRASIME în cantitate redusă

b-modificarea HIDROCARBONAŢILOR este una dintre condiţiile principale pentru realizarea unei acţiuni antidispeptice

c-Proteinele să fie administrate în forma cea mai uşor digestibilă.

ALEGEREA PREPARATULUI DIETETIC cel mai indicat este uneori anevoiasă.Numărul preparatelor este foarte mare, iar formele de dispepsie şi toleranţă individuală a sugarului sunt foarte diverse. Pâna la urmă rămâne la discreţia practicianului alegerea acestui preparat, care va ţine cont în mod obligatoriu de monitorizarea sugarului sub sapectul evolutiv.

5-Conducerea operativă a realimentării:

1-ALEGEREA ALIMENTULUI SE FACE PRIN-:

-funcţie de vârsta a sugarului

-starea de nutriţie

-gravitatea îmbolnăvirii/gradul de deshidratare/

-experienţa şi preferinţele medicului

-este bine ca practicianul să folosească preparate cu care este familiarizat şi are experienţă anterioară

-înlocuirea alimentului de tranziţie cu alimentaţie dietetică se face progresiv, prin scăderea primului şi creşterea corespunzătoare a secundului.

-creşterea cantitativă a alimentului dietetic se face zilnic sau la 2 zile, când regresiunea fenomenelor se mai încet, cu aproximativ 100 de grame, repartizate la 5-6 mese/eventual la mai multe

-creşterea alimentelor se va face nu numai după aspectul scaunelor ci şi de starea generală şi curba ponderală.

NEAPLICAREA ACESTOR SCHEME DE ALIMENTAŢIE ÎN DISPEPSII ACUTE LA SUGAR, ŞI REZUMAREA TRATAMENTULUI DOAR LA ADMINISTRAREA UNUI DEZINFECTANT INTESTINAL, DUCE APROAPE SIGUR LA UN INSUCCES PROFESIONAL.

5.12. VOLUMUL TOTAL DE LICHIDE

DIN ORGANISMUL COPILULUI-BLÂND-EDELMAN

VÂRSTA	GREUTATE	LICHIDE %	LICHIDE –LITRI	SUPRAFAŢĂ CORPORALĂ
0-1 lună	3-3,2	75-80 %	2,5 litri	0,2 m2
1-6 luni	-	65-70 %	3-3,5 litri	0,25 m2
6-12 luni	-	65-60 %	4-4,5 litri	0,3 m2
1-9 ani	-	55-60 %	9,8 litri	0,7 m2
10-16 ani	-	55-59 %	28 litri-47 kg	1,4 m2
Prematuri	940-1500	80-88%	-

5.13. PRINCIPII DE ALIMENTAŢIE LA SUGAR-NOŢIUNI GENERALE

în primele 4-5 luni alimentaţie naturală-dar cu prioritate în primele 3 luni
diversificare la vârsta de 4-6 luni-cu pireu de cartofi-cu puţină sare, sau supă de morcovi
alăptarea până la 4000 gr -în intervele de trei ore-iar după aceea la 4 ore-trebuie luat în considerare dorinţa sau obişnuinţa copilului -să nu ne legăm obligatoriu la un orar fix
de la 6-8 săptămâni-zilnic odată sau de două ori, între mese sucuri de fructe-mere-portocale-roşii-morcovi-piersici-începând cu câte o linguriţă şi crescând treptat până la 40-50 de grame
introducerea unui aliment nou să se facă progresiv-cu o durată de 2-3 săptămâni
în timpul diversificării alimentul nou să se administreze înaintea suptului
fiertura să fie diluată într-un procent de 50 %-cu sucul în care a fost fiert-sau lapte de vacă
orice aliment se introduce treptat în cantităţi crescânde
nu se introduc mai multe alimente noi deodată
adaosul de zahăr este inutil
în jur de 5 luni în fierturi la 100 ml se poate adăuga o linguriţă de floarea soarelui-în loc de rântaş cu grăsime
tot de la 5-6 luni câte 1-1 linguriţă, mai târziu 5-6 linguriţe-ficăţel, carne fiartă mixată-1 gălbenuş de ou-amestecat în fiertură
după primul act de diversificare la intervale de 1-2 săptămâni diversificăm şi restul alimentelor
se pot folosi la diversificare şi preparate de -BABY-conserve-dar ţinând cont de data expirării, condiţii de depozitare -anotimpul-felul preparatului
DUPĂ DIVERSIFICARE-zilnic de două ori, fierturi cu adaos necesar-o dată un preparat de lapte-caramel sau cacao cu culoare deschisă-diluat cu lapte-de două ori fructe
lapte de vacă nediluat se administrea după 8 luni -şi să nu depăşească cantitatea de 666 ml.

5.14. ALIMENTATIA LA SÎN A SUGARULUI

Alimentaţia naturală din nou ş-ia cîştigat actualitatea.
În ţările subdesvoltate trecerea la alimentaţia artificială a produs adevărate catastrofe.
În momentul de faţă şi în ţările desvoltate din punct de vedere industrial se acordă o atenţie deosebită alimentaţiei naturale,mai ales că realizează indiscutabil o legătură înlocuibilă de mamă copil.
Cercetările recente dovedesc cu claritate că niciun preparat de lapte industrial nu poate iînlocui calităţile laptelui de mamă.

Totuşi la sugarul alimentat la sîn trebue să ţinem cont de anumite dificultăţi reale şi existente.

1-Chiar şi sugarul alimentat natural poate fi infometat/lipsă de control al cantităţii de lapte de mamă-controlul dinamic al desvoltării în greutate a sugarului,neefectuarea probei de supt/efectuat în decurs de 48-72 de ore/

2-Cantitatea insuficientă de lapte de mamă-Scăderea transitorie a secreţiei de lapte de mamă.În asemenea situaţii foarte uşor depunem armele fie din cauza comodităţii ,fie a desinteresului manifestat de mamă,dar poate interveni şi cauza necuonaşterii precise a technicii alimentaţiei

3-Nu este delimitat noţiunea de secreţie de lapte şi de evacuare de lapte.Golirea incomplectă a sînurilor întreţine un cerc vicios sau un proces diabolic care duce direct la scăderea secreţiei de lapte de mamă.

4-Psichoza mamei sau a familiei,propaganda greşită că mamă nu poate alăpta.

5-Reţinerea mamei dela activităţi profesionale sau sociale ,nu poate fi un argument care stă în picioare.

6-Frica de mastită.

7-Frica de îngrăşare-Suedezele folosesc alimentaţia naturală ca cura de slăbire.

8-Evocarea faptului că laptele de mamă nu corespunde calitativ nu este reală,decît în cazuri excepţionale-vezi culoarea laptelui de mamă/

9-Scăderea cantitativă a secreţiei de lapte de mamă în general se localizează în a doua săptămînă avînd următoarele cauze-stare de stress,necazuri,neplăceri,sfaturi greşite de persoane incompetente.

10-Influenţa medicamentelor ca-cafeina sau nicotina nu este încă certă.

11-Efect galactogog sau substanţaă de acest gen nu există-/ceaiuri,berea,supe, şi altele.

A-AVANTAJALE ALIMENTAŢIEI NATURALE-

1-Laptele matern este steril,nu este denaturat sau infectat.

2-Pe parcursul procesului de digestie rămîne de consistenţă lichidă cu albumină foarte fin dispersată.

3-În laptele matern exceptînd Vit D şi fierul sunt prezente toate substanţele biologice necesare unei creşteri şi desvoltări normale al sugarului.

4-Sugarul alimentat la sîn este mai puţin expus la infecţii.

5-Ginolactoza din laptele matern,contribue la desvoltarea normală a sistemului nervos central.

6-Alimentaţia naturală asigură o securitate optimă şi totodată o stare de linişte şi comoditate pentru mamă.

7-Intreţine activitatea sugarului şi cooperarea în actul alimentaţiei.

8-Asigură sugarului o senzaţie-de plăcere deosebită-legată de actul suptului-

9-La mamele care alăptează involuţia puerperală se produce mai rapid.

B-ALIMENTAŢIA NATURALĂ ASIGURĂ-

1-Desvoltarea proporţională şi adecvată a organismului sugarului.

2-Desvoltarea structurilor vitale şi funcţiile acestora.

3-Desvoltarea psicho-somatică armonioasă

4-Situaţia imunbiologică cea mai optimă

5-Toleranţa alimentară cea mai ideală şi stabilitatea ei

6-Organele interesate a sugarului sunt în cea mai mică măsură solicitate în cadrul procesului de digestie.

C.-PROBLEME LEGATE DE TECHNICA ALIMENTAŢIEI NATURALE.

1-În general nou-născutul este pus la sîn nu mai devreme de 12 ore şi nu mai tîrziu de 24 de ore.

2-Experienţa dovedeşte că la nou-născutul matur cu vitalitate bună se poate aştepta 24 de ore/mai ales la multipare/

3-Nou-născutul cu greutate mică la naştere,cu somnolenţă accentuaă,vitalitate scăzută se recomandă de 12 ore

4-Sugarul î-şi formează experienşţa actului de supt după 2-3 zile în unele cazuri chiar mai multe zile.

5-La prematuri se respectă intervalul de 24 de ore.

D-DINAMICA SUPTULUI.-

1-La început la intervale de 3 ore/exemplu-6-9-12-3-6-9-/cu menţiunea faptului că această formulă nu poate fi aplicată în mod mecanic sau rigid.Acceptă faptul că pauza de interalimentaţie să nu fie mai mic de 3 ore şi să nu depăsească 4 ore.

2-Subponderali pot beneficia de un supt în plus la orele O

3-În cazuri bine justificate număru supturilor poate de 8-10-24 de ore

4-În totdeauna considerăm că numărul cel mic de supturi este aceea cu care secreţia de lapte,dispoziţia sugarului,desvoltarea somatică este impecabilă..

5-Se discută astăzi despre alimentaţie liberă/self-demanded feeding schedule/Concepţia nu este deloc nou/în urma cu 50-60 de ani această a fost o metodă obişnuită.Totuşi nu poate fi pus în discuţie formarea ritmurilor biologice/ritm de somn veghe,ritmul alimentaţiei etc/ca considerente fiziologice de perspectivă.

6-Durata suptului este de 5-10 minute în care sugarul suge 2/3 din raţia de lapte,iar restul de 1/3 pînă la 20 de minute.Peste 20 de minute nu este recomandabil ca sugarul să fie ţinut la sîn.

E-GREŞELI TECHNICE DIN PARTEA MAMELOR

1-Mama nu oferă intregul mamelon sugarului

2-Nu îndepărtează sînul de orificiul nasal a sugarului

3-Capul sugarului este atîrnat în spate în timpul suptului.

4-Apropierea capului sugarului la mamelon-şi nu invers,în caz contrar se formează un reflex de căutare care se permanentizează./Rooting-reflex /

5-Mama care alăptează să nu aibă alte preocupări în timpul alimentaţiei.

6-În general se alăptează dintr-un singur sîn-Dacă sugarul este alăptat din ambele sînuri este recomandabil că acestea dupăterminarea alimentaţiei să fie golite-

F-PRINCIPII DE ALIMENTAŢIE LA GRAVIDE-

1-Necesarul de calorii în plus este de 20-25 %

2-Această diferenţă de calorii să nu fie complectate cu alimente greu digerabile,grele,ci cu proteine animale,vitamine,microelemente/lapte,produse lactate,carne albă,ouă,fierturi,fructe,salate.

3-Gravida să nu se îngraşe în mod excesiv/să reducă făinoasele,şi mîncăruri cu grăsime./

4-Să se administreze vit D şi Vit C în tot timpul sarcinii.

5-Să nu consume toxice cu penetraţie transplacentară/sedative,hipnotice,consum de alcool,nicotină/

6-Interzis-administrare de substanţe teratogene/talidomida,hormoni sexuali,citostatice-/

7-În mod obligatoriu s tratează orice formă de anemie.

G-DIFICULTĂŢI PRIVIND ALIMENTAŢIA NATURALĂ

1-Din partea mamei-Indolenţa mamei

-Incapacitatea mamei pentru alimentaţia naturală /hipogalacţia sau agalacţia

-Modificările anatomice nefavorabile a sînilor şi a mamelonului

-Înbolnăvirea mamei care periclitează sănătatea sugarului

2-Din partea sugarului

-Sugar leneş-care suge ineficient

-Sugar comod ,dar care suge eficient

-Sugar irascibil

5.15. CREŞTEREA ZILNICĂ A SUGARILOR ALIMENTAŢI LA SÎN

Perioada-săptămâni	Creşterea zilnică aproximativă în gr.
0 - 4 zile	30 grame
5 - 12 zile	26-28 grame
13 - 20 zile	20-24 grame
21 - 36 zile	16-18 grame
37 - 52 zile	10-15 grame

5.16. ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ-CU LAPTE DE VACĂ

-PRINCIPII -

-Două condiţii obligatorii-

1-Respectarea cu stricteţe a regurilor de igienă

2-Adaptarea laptelui de vacă la nevoile fiziologice a sugarului

REGURILE DE IGIENĂ

1-Laptele să fie proaspăt şi să nu conţină substanţe conservante-să fie foşosit în 24 de ore

2-Să nu conţină germeni patogeni.,-numărul germenilor să fie sub limită admisă

3-Conţinutul de grăsime să atingă nivelul de 3 %

COMPONENŢA LAPTELUI DE VACĂ

	Albumine	Grăsimi	Hidraţi de carbo	Săruri
LAPTE DE MAMĂ	1,2	3,8	7,0	0,2
LAPTE DE VACĂ	3,5	3,0	4,8	0,7

VALOAREA CALORICĂ-Lapte de mamă-70 de calorii

. –Lapte de vacă -60 de calorii

Ţinînd cont de conţinutul crescut a laptelui de vacă în albumină ea trebue diluată,şi adăugată hidraţi de carboni,în vederea creşterii conţinutului de calorii.

DILUŢII DE LAPTE DE VACĂ-

1-Lapte de vacă ½ +5 % zahăr+2,5% zeamă de orez-se poate administra pînă la vîrsta de 1 lună-Conţine 60 de calorii.

2-Lapte de vacă 2/3+5zahăr %+2 % făină-se poate administra pînă la 5 luni-Valoare calorică 68 de calorii.

3-Lapte de vacă ¾+5%.zahăr+2,5 % zeamă de orez-la sugari de 5-6 luni

4-Lapte de vacă integral-peste 6 -8 luni

NUMĂRUL DE PRÎNZURI ŞI CANTITATE DE ALIMENT LA UN PRÎNZ

VÎRSTA/luni/	NUMĂR de prînz şi cantitatea recomendată
0-1	7 x 70
1	6 x 110
2	6 x 120
3	6 x 130 sau 5 x 150-160
4	5 x 150-160
5	5 x 170-180
6-7	5 x 180-200
8-12	4 x 250

VÂRSTA ÎN ANI	COEFICIENT DIN DOZA ADULTULUI
1 \| 12	1 \| 10
1 \| 2	1 \| 5
1	1 \| 4
3	1 \| 3
7,5	1 \| 2
12	2 \| 3